Fermierii belgieni varsă 3 milioane de litri de lapte din cauza preţului scăzut

0

Producatorii belgieni de lapte au varsat pe câmp 3 milioane de litri de lapte, furiosi din cauza pretului scazut al laptelui care, sustin ei, va duce la falimentul fermierilor, transmite AP.

Reprezentantii producatorilor sustin ca preturile pe plan mondial au scazut, atât de mult, ca ei sunt nevoiti sa vânda laptele la jumatate din costurile lor de productie, din ce in ce mai multi fermieri fiind in imposibilitatea de a-si achita facturile.
“Este scandalos sa rastorni laptele in acest mod, dar trebuie sa intelegem gravitatea situatiei. Avem nevoie de o revolta a fermierilor”, a declarat Erwin Schoepges, lider al fermierilor belgieni. Criza a provocat “o greva a laptelui” in rândul fermierilor din Uniunea Europeana, câteva mii refuzând sa livreze laptele procesatorilor.

Romuald Schaber, presedintele Federatiei europene a producatorilor de lapte (EMB) a declarat ca aproape jumatate din fermieri au refuzat in unele zone sa livreze lapte si a estimat ca saptamâna viitoare supermarketurile vor fi afectate de lipsa produselor lactate.
“Urmarim acum o catastrofa reala. Nimeni nu poate produce lapte la aceste preturi”, a explicat Romuald Schaber. Comisia pentru agricultura a Parlamentului European (AGRI) doreste extinderea masurilor privind stocarea privata a untului si asupra brânzeturilor.

Scaderea preturilor laptelui si situatiile de urgenta create pe piata produselor lactate, ca prime consecinte ale crizei economice, sunt motive de ingrijorare pentru intreaga Europa. Institutiile europene incearca in prezent sa gaseasca cea mai buna metoda de ajuta fermierii europeni, fara insa a impiedica restructurarea sectorului agricol pe termen lung.

Eurodeputatii vor adresa Comisiei Europene si o serie de intrebari cu privire la evolutiile de pe piata produselor lactate, iar joi vor vota o rezolutie care propune posibile viitoare interventii in acest sector. Situatia dificila prin care trec producatorii europeni de lapte a reprezentat si tema centrala a reuniunii Consiliului ministrilor agriculturii din UE, desfasurata in urma cu o saptamâna.

16 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, printre care si România, au semnat atunci o declaratie comuna in care se pronunta pentru “noi forme de reglementare la scara europeana” a sectorului lactatelor, apreciind ca acesta “nu depinde numai de regulile pietei”.

În declaratia semnata de Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia si Ungaria se sustine ideea mentinerii instrumentelor de sustinere a preturilor si, in aceasta privinta, eliminarea regimului cotelor de productie in sectorul lactatelor in UE pâna in 2015.

“Masurile existente au ajutat pur si simplu la o prabusirea suplimentara a pietelor, dar ele nu sunt suficiente pentru ameliorarea situatiei careia exploatatiile trebuie sa le faca fata. Pentru a se evita disparitia exploatatiilor pe scara larga, UE trebuie sa ia noi masuri solide si concrete. Suntem favorabili propunerii de crestere a plafonului “minim” la 15.000 de euro pentru o perioada de 3 ani”, se mentiona in declaratie.

Cu toate acestea, masurile nationale privilegiate de Comisia Europeana, asa cum reiese din raportul acesteia, nu sunt la inaltimea dimensiunii europene a provocarilor; ansamblul sector al lactatelor european se confrunta cu dificultati majore, care trebuie depasite cu ajutorul masurilor europene si obligatorii, insotite de mijloace bugetare comunitare necesare, sustineau ministrii agriculturii din cele 16 state membre mentionate.

Acestia au cerut executivului UE sa ia masuri imediate pentru o crestere temporara a preturilor de interventie, pentru sporirea subventiilor in cazul exporturilor de unt, lapte praf si brânza si pentru a se asigura ca renuntarea la stocurile de interventie in cazul untului si al laptelui praf nu va avea loc decât dupa cresterea semnificativa a preturilor, dar fara a afecta piata.

Totusi, exista câteva state membre, printre care Suedia, ce detine presedintia semestriala a UE, si alte tari din nordul Europei, care nu s-au raliat apelului celor 16 state si care sunt in mod traditional favorabile unei liberalizari a agriculturii europene.

“Nu vom reintroduce ceea ce tocmai am suprimat”, a declarat comisarul european pentru agricultura, Mariann Fischer-Boel, din Danemarca, in cursul reuniunii Consiliului ministrilor agriculturii. De asemenea, reprezentanta CE s-a opus ferm unei propuneri franco-germane de inghetare a cresterii programate a cotelor europene ale productiei de lapte pentru anul viitor.

La 22 iulie, Comisia Europeana propusese alocarea unor ajutoare extrem de limitate fermierilor afectati de scaderea pretului laptelui, refuzând, in pofida protestelor din Franta si Germania, sa ia in calcul o scadere sau o inghetare a productiei europene de lapte.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.