FMI, primul beneficiar al crizei

0

Lectia falimentului bancii americane Lehman Brothers ar trebui sa suprime riscul moral si sa responsabilizeze actorii financiari. În acest caz, ar fi mai bine sa se aboleasca simbolul ultim al riscului moral care este Fondul Monetar International, scrie ziarul elvetian Le Temps intr-o analiza pe aceasta tema.

La un an de la caderea Lehman Brothers, G20 si expertii isi indreapta privirea numai asupra bonusurilor bancherilor. Nimic nu s-a schimbat, anunta ei in cor. Aceasta inseamna insa sa se uite agenda interventionista si protectionista care isi etaleaza efectele perfide si distrugatoare de locuri de munca si sa se ignore cealalta agenda, a redistribuirii cartilor.

Pe de o parte, intre tari, iar pe de alta parte, intre privat si public. Statul american a luat, de exemplu, 80% din AIG, al treilea asigurator mondial, 61% din General Motors, 34% din Citigroup si 8% din Chrysler. De asemenea, a distribuit credite record in cea mai mare opacitate. Rezerva federala (Fed) a investit 2.000 de miliarde de dolari ai caror beneficiari vor ramâne necunoscuti pe motiv de “independenta”. Acest lucru corespunde la doua treimi din bugetul american.

Cel mai mare beneficiar a ultimelor 12 luni este FMI, crede Le Temps. Organizatia cu sediul la Washington este dominata de SUA. Acestea detin 16,7% din drepturile de vot. Or, sunt necesare 85% din voturi pentru a modifica statutul. Participarea guvernului Obama este de ordinul a 108 miliarde de dolari la o crestere de 500 de miliarde a capacitatii FMI. Nimic nu justifica acordarea acestui “bonus”, potrivit analizei.

Fondul nu a vazut criza care venea si a agravat-o prin cheltuielile sale pro-ciclice in tarile care au apelat la serviciile sale. “Este greu de inteles din ce motiv FMI are nevoie de asemenea sume pentru tarile aflate in dificultate. De la inceputul crizei financiare, a semnat 16 acorduri pentru totalul “minuscul” de 46 de miliarde de dolari”, spune Mark Weisbrot, director al Centre for Economic Policy Research (CEPR).

Economistul a relevat totodata contrastul dintre expansiunea creditelor Fed si retinerea afisata de Banca Centrala Europeana (BCE). FMI pare instrumentul ales de guvernele europene pentru a “gestiona” riscurile de credite ale marilor banci europene. Acestea au 1.400 de miliarde de dolari expuse riscului in Europa Centrala si de Est.

Aceste sume considerabile aflate la dispozitia lui Dominique Strauss-Kahn si a echipei sale sunt gestionate de o maniera scandaloasa, este de parere Le Temps. Desi primii actionari ai FMI desfasoara planuri enorme de relansare, ei interzic utilizarea pentru tarile emergente. Obiectivul trasat Letoniei a constat in a mentine neschimbata rata schimbului.

Singurele variabile autorizate sa scada au fost PIB-ul si locurile de munca. Politica pro-ciclica a FMI va determina scaderea PIB-ului leton cu 18% in 2009. În Ungaria, FMI a incitat guvernul sa-si reduca deficitul bugetar la 2,5% din PIB, in 2009, in pofida unei contractii a economiei cu 6,7%. Între timp, deficitul bugetar american va creste la 11,3% din PIB, in 2009!

FMI nu a vazut venind criza din Ungaria. Totusi, riscurile finantarii in franci elvetieni a ipotecilor ungare sunt cunoscute de mult timp. Ucraina este un alt caz exemplar.
Penalizat de prabusirea pretului otelului, unul dintre principalele sale produse la export, si de cresterile preturilor la gazul natural rusesc, PIB-ul ucrainean ar urma sa scada cu 9% anul acesta. Dar FMI a prescris o politica pro-ciclica si o restrângere bugetara. Totusi, Kievul dispune de o marja reala de manevra.

Datoria publica ucraineana nu depaseste 10,6% din PIB, o cifra derizorie prin comparatie cu datoria publica a SUA, având in vedere ca aceasta din urma va trece de la 40 la 90% in 10 ani!
Propunerile de reforma ale FMI s-au inmultit. Dar “muntele a nascut un soricel”. Partea SUA la drepturile de vot ale organizatiei scade de la 17 la 16,7%.

La G20 din luna aprilie s-a convenit ca directorul general al organismului ar putea sa nu mai fie un european, o ajustare modesta care nu ar irita deloc SUA, pentru ca isi pastreaza dreptul de veto. China, marele beneficiar economic al ultimelor 12 luni, nu detine decât 3,6% drepturi de vot ale FMI, comparativ cu 2,9% anterior.

Nevoia de a reechilibra instantele internationale se loveste de opozitia feroce a tarilor cu venit mare. Tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) si Mexicul nu detin decât 11,1% din drepturile de vot.
Li se cere bancherilor sa fie responsabili de deciziile lor, dar FMI se sustrage acestui lucru, noteaza Le Temps. În realitate, cu cât o tara se distanteaza mai mult de FMI cu atât mai bine o duce, crede ziarul elvetian.

Turcia, dupa o lunga etapa de ezitari si dupa zvonurile privind un credit de 45 de miliarde dolari nu a semnat acordul. Este un semnal puternic din partea unui guvern care intentioneaza sa puna in aplicare reformele liberale pe care le doreste, in opinia lui Steve Hanke, profesor la Universitatea John Hopkins si consilier al multor guverne.
Expertul cunoaste greutatea politica a FMI. A fost consilierul presedintelui de trista notorietate Suharto, din Filipine. În cursul crizei asiatice, l-a consiliat sa refuze devalorizarea monedei peso propusa de FMI. La anuntarea acestui refuz, moneda locala s-a apreciat cu 28% in raport cu dolarul.

În final insa Filipinele au cedat in fata FMI si nu numai ca presedintele a fost destituit ci mai ales venitul pe cap de locuitor s-a redus la jumatate. Steve Hanke isi aminteste declaratiile lui Michel Camdessus la iesirea sa la pensie. Fostul director general al FMI a declarat ca a creat conditiile care au precipitat plecarea lui Suharto.
O remarca ce nu a fost deloc pe placul lui George Shultz, fostul secretar de stat al SUA. “Nu asta este functia lui”, a declarat acesta. Obiectivele FMI ramân putin clare. La G20 se prefera sa se vorbeasca de bonusuri si “paradisuri fiscale”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.