UE supraveghează îndeaproape corupţia din Balcani

0

Anuntul facut vineri, 11 septembrie, de Slovenia, potrivit caruia este gata sa isi ridice veto-ul asupra negocierilor de aderare ale Croatiei la Uniunea Europeana (UE), a dat un impuls pozitiv procesului de extindere a Uniunii.

Daca se lasa la o parte decizia Islandei din luna iulie de a aplica pentru aderarea la UE, se remarca faptul ca procesul de extindere a inregistat in ultimii ani numeroase esecuri, noteaza cotidianul britanic Financial Times (FT).
Aceste esecuri au fost generate in parte de dispute cum ar fi cea dintre Croatia si Slovenia privind granita maritima (inca nerezolvata in pofida anuntului de vineri), care a tinut in loc negocierile Croatiei, dar si de oboseala si deziluzia blocului european, in special occidental, dupa admiterea de noi state in forul comunitar.

Lectia pe care unele state au extras-o din integrarea României si Bulgariei in 2007 a fost ca UE a comis o greseala lasând aceste doua state sa adere inainte ca ele sa intruneasca standardele cerute de Uniune atât in privinta combaterii coruptiei si a crimei organizate cât si a consolidarii sistemelor judiciare, releva FT.

Aceste probleme sunt considerate atât de serioase incât ministrii de externe din statele membre ale UE au atras din nou atentia asupra lor la reuniunea Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe (CAGRE) desfasurata luni, 14 septembrie, la Bruxelles.

Desi au remarcat progresele modeste inregistrate in cele doua tari, ministrii au atras atentia ca, in cazul României, “schimbarile pozitive ramân fragmentate si nu au produs inca rezultate practice pentru cetatenii români”. În ceea ce priveste Bulgaria, Consiliul a subliniat necesitatea unor rezultate mai substantiale in investigarea, urmarirea si judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si de crima organizata pentru a asigura o schimbare de durata in aceasta tara.

Potrivit FT, aceasta declaratie are consecinte serioase pentru negocierile de aderare ale Croatiei, in conditiile in care veto-ul sloven, impus din luna decembrie a anului trecut, a distras de fapt atentia de la unele dintre cele mai mari obstacole in calea aderarii Croatiei la UE si anume coruptia din tara si problemele legate de crima organizata.

Ministrul croat al justitiei, Ivan Simonovic, admite ca tara are mecanisme de lupta impotriva coruptiei mai puternice decât unele state membre ale UE. Potrivit ziarului britanic, el are probabil dreptate in ceea ce priveste România si Bulgaria, in conditiile in care in indexul coruptiei pe 2008 realizat de Transparency International, România figura pe locul 70, iar Bulgaria pe 72, in timp ce Croatia se situa cu câteva locuri mai sus, pe 66.

Cu toate acestea, in actualul climat politic rece fata de extindere, dominant in Europa Occidentala, ar fi imprudent pentru croati sa se gândeasca ca UE ii va primi cu bratele deschise deoarece coruptia si crima organizata din tara lor sunt mai putin pregnante decât in Bulgaria si România.

Exista o tendinta in Croatia de a asuma ca tara este in mod evident in inima geografica si culturala a Europei – a fost, in fond, parte a Imperiului Austro-Ungar – si ca prin urmare intrarea in UE este automata.
Cu toate acestea, in urma experientelor cu România si Bulgaria, UE si-a stabilit standarde mai inalte decât obisnuia, fapt ce va deveni si mai evident acum, odata ce Slovenia a renuntat la veto, noteaza in final FT.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.