Modelul euro: moneda unică nu este potrivită pentru Asia

0

Crearea unei monede comune a tarilor din “ASEAN plus 3” (Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est – Filipine, Indonezia, Malayezia, Singapore, Thailanda, Brunei, Vietnam, Cambodgia, Laos si Myanmar – plus China, Japonia si Coreea de Sud) a fost discutata mai ales dupa criza financiara din Asia, din 1997. Propunerea de coordonare monetara a dat unele rezultate.

Astfel au fost infiintate Fondul de Criza si o Banca de Dezvoltare pentru Asia. S-a preconizat totodata crearea unui Fond Monetar Asiatic, noteaza ziarul Il Messaggero intr-un editorial pe prima pagina.

Initiativa a fost insa abandonata la presiunile SUA, care se tem ca institutiile regionale le slabesc pe cele internationale, care le controleaza. Nici propunerea de infiintare a unei monede unice regionale, similara euro, nu este noua. Ea are drept scop sa evite pentru monedele asiatice volatilitatea si imprevizibilitatea dolarului.

A fost sustinuta si de diferiti economisti in scopul cresterii vertiginoase a comertului interasiatic. În acest fel s-ar fi format in Asia de Est si Sud-Est ceea ce Robert Mundell a numit “zona optima monetara” in care beneficiile aduse de o moneda unica in comertul intern sunt superioare inconvenientelor pe care le implica privind comertul cu cei din afara zonei.

Propunerea crearii unei monede unice asiatice, care astazi este de fapt dolarul, de care sunt legate mai mult sau mai putin strâns monedele tuturor tarilor din “ASEAN plus 3” a revenit in actualitate odata cu observatiile guvernatorului Bancii Centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan , la summitul G20 de la Londra, din aprilie.

Ea era implicita in cererea acestuia de a se inlocui dolarul, ca moneda de rezerva, cu un “pool” de monede. Lasând la o parte oportunitatea economica care este discutabila, precum si dificultatile tehnice si birocratice ale crearii unei monede comune in Asia de Est, problema este in esenta politica.
În ceea ce priveste aspectul tehnic trebuie amintit ca euro a avut nevoie de 50 de ani de la inceputul integrarii europene. În plus, in Europa exista o singura moneda dominanta, marca germana.

În Asia sunt doua: yuanul chinez si yenul japonez. Cum se poate media intre cele doua, ramâne in mister, crede Il Messaggero. Inevitabil se vor declansa controverse din ratiuni de prestigiu. E suficient sa se aminteasca disputa dintre denumirea “scud” si cea de “euro”, impusa de Germania, pentru a avea o imagine asupra a ceea ce se va intâmpla in Asia.

În plus, pentru crearea euro a fost nevoie de un puternic impuls politic. A fost aproape o contrapartida la unificarea Germaniei, dorindu-se limitarea suveranitatii monetare a acesteia. Dificultatile majore pentru o moneda comuna a Asiei sunt politice. Între tari exista tensiuni si chiar contencioase teritoriale. Totodata, este in derulare o cursa a inarmarilor dintre cele mai dinamice din lume. Toti se tem de cresterea puterii economice si militare a Chinei.

Chiar si fata de Japonia multi nutresc resentimente si suspiciuni. Situatia geopolitica este mentinuta stabila de prezenta SUA, sub a caror umbrela alearga toti pentru a se refugia in caz de criza. În mod sigur China si Japonia vor dori sa-si impuna pozitia privind politica monetara a SUA. Vor dori sa limiteze flexibilitatea adesea cu adevarat prea dezinvolta a Rezervei Federale (Fed) si Trezoreriei americane.

Dar crearea unei monede comune a “ASEAN plus 3” va slabi APEC (Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific), institutie fundamentala pentru prezenta SUA si pentru legatura Asiei de Est cu India, pe de o parte, si cu Australia, pe de alta parte.

Va slabi si alianta dintre SUA si Japonia si Coreea de Sud, precum si G2, cu alte cuvinte acordul economic si strategic dintre SUA si China, care isi gaseste expresia in S&Ed (Strategic and Economic Dialogues) semestriale, carora atât Barack Obama cât si Hu Jintao le atribuie o importanta fundamentala.

Cu alte cuvinte, crearea unei monede comune asiatice, pe lânga faptul ca s-ar confrunta cu dificultati tehnice si politice imposibil de depasit pe termen scurt si mediu, ar veni in contradictie si cu interesele geopolitice de fond ale tarilor din regiune. În acest caz, de ce a fost lansata din nou aceasta propunere?, se intreaba Il Messaggero, in opinia caruia raspunsul este evident.

A venit din partea tuturor tarilor din zona pentru a face presiuni asura SUA pentru reforma sistemului monetar international; din partea Chinei si ca revansa pentru taxele la care au fost supuse exporturile ei de pneuri in SUA; si posibil din partea Japoniei, deoarece noul guvern intentioneaza sa-si marcheze independenta fata de Washington.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.