România i-a reunit pe “conaţionalii ruşi”

0

Consiliul mondial de coordonare a conationalilor rusi isi incepe lucrarile joi (17 septembrie 2009) la Bucuresti. Pentru prima data acestea se vor desfasura in afara granitelor Rusiei – in România, unde locuiesc lipovenii, una dintre cele mai interesante comunitati rusesti din lume. Congresul de la Bucuresti urmeaza sa pregateasca cel de-al III-lea său congres, programat sa aiba loc in decembrie la Moscova.

Primul congres al Consiliului avusese loc in 2001, in capitala rusa, al doilea – in 2006, la Sankt Petersburg. Sediul central al Consiliului se afla la Moscova, unde special pentru el se construieste o cladire cu 50 de etaje, care va gazdui si un hotel pentru participantii viitoarelor lucrari, relateaza cotidianul rus Vremia Novostei.
La Bucuresti au venit oaspeti din America si Australia, din Bulgaria si Grecia, din Israel si chiar din Madagascar, si desigur din tarile CSI si republicile baltice.

Diaspora rusa este a doua ca marime din lume, dupa cea chineza, numarând peste 30 de milioane de persoane. Dintre acestea, circa 100.000 traiesc in mod compact in satele românesti din Delta Dunarii si din Bucovina de Sud, si dispersat in alte sate din România, precizeaza cotidianul rus mentionat. Rusii-lipoveni de rit vechi s-au mutat in România inca din timpurile lui Petru I. Multi dintre ei sunt urmasii kazacilor de pe Don, iar ocupatiile lor traditionale sunt, astazi, pescuitul si agricultura.

Lipovenii si-au pastrat vechile obiceiuri vechi, limba, cântecele si numele rusesti. Ca pe ochii de cap pastreaza ei icoanele si cartile de dinainte de Reforma. Dupa cum subliniaza Vremia Novostei, lipovenii sunt bine integrati in societatea româna. Din rândul lor au iesit renumiti scriitori, intre care Nikita Danilov, profesori universitari, cum este si Feodor Chirila.

Un loc aparte in aceasta lista ocupa sportivii – Ivan Patzaichin este cunoscut in intreaga lume. În Bucuresti, in fata stadionului Dinamo, acestui rus i s-a ridicat, chiar in timpul vietii, un monument pentru merite deosebite in fata tarii. În ceea ce priveste emigratia rusa, Vremia Novostei ii mentioneaza pe marinarii de pe crucisatorul Potiomkin, care au gasit azil in România dupa revolta din 1905.

În schimb, pentru emigratia postrevolutionara a rusilor alb, România a devenit doar o tara de tranzit: dupa unirea Basarabiei cu România in 1918, autoritatile române nu mai vroiau sa supere Rusia sovietica si nu mai primeau refugiati politici.
Este adevarat ca au existat si exceptii. Nascuta la Voronej, Tatiana Ceriaciukina, fiica a generalului din Armata Alba, Nikita Ceriaciukin, s-a maritat in România, devenind mama unuia dintre cei mai mari poeti români, Nikita Stanescu.

Tot in România s-a aciuat si familia unui mare sansonetist rus, Piotr Lesenko. Multi dintre rusi – fosti curteni, intelectuali – care traisera in Basarabia si care avusesera acolo proprietati, au trecut, impreuna cu aceasta provincie, in România, continuând sa traiasca in noua patrie. Este vorba despre membrii familiei ruse Golitin, ai familiei Stroganov, ai interpretei ruse Alla Boianova si ai baronului George Lovendal, cunoscut pictor-portretist român.

Un sondaj de opinie desfasurat recent in tarile Europei de Est de Fondul german Marshall arata ca populatia României are cea mai favorabila din regiune atitudine fata de rusi, 75% dintre români fiind interesati in dezvoltarea relatiilor de cooperare cu Federatia Rusa, subliniaza in final Vremia Novostei.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.