Numele copiilor şi prejudecăţile legate de ele

0

Un sondaj realizat printre profesorii de scoala elementara din Germania a demonstrat ca numele elevilor nu este lipsit de importanta atunci când vine vorba de asocierea care se face intre acesta si persoana sau insusirile elevului care il poarta, scrie ziarul german Sueddeutsche Zeitung.

Juliana Kube, o absolventa a institutului pedagogic din Oldenburg, in vârsta de 24 de ani, a realizat impreuna cu profesoara de pedagogie Astrid Kaiser o lucrare de masterat pe aceasta tema, interogând cu ajutorul internetului profesori de scoala elementara, legat de preferintele lor in materie de nume.
Profesorii au fost astfel intrebati ce nume nu ar da in nici un caz copiilor lor sau au fost rugati sa indice niste nume care le genereaza asocieri cu comportamente care ies in evidenta precum si sa evalueze unele nume.

Dupa analizarea raspunsurilor provenite de la 500 de profesori, Kaiser si Kube au stabilit ca nume precum Kevin, Chantal, Mandy, Justin sau Angelina sunt asociate de pedagogi cu randament mai redus si cu comportamente mai iesite in evidenta decât in cazul unor nume obisnuite precum Charlotte, Sophie, Marie, Hannah, Alexander, Maximilian, Simon, Lukas sau Jakob.
În opinia pedagogilor, numele dezvaluie deja originea si statutul social al copilului, o profesoara scriind chiar despre numele Kevin ca “acesta nu este un nume ci un diagnostic”.

Aceste rezultate indica faptul ca profesorii de scoala elementara au prejudecati in legatura cu care ar trebui sa-si puna niste intrebari. Capcana numelui se inchide deja in momentul in care profesorul ia in mâna catalogul. Separarea mentala dintre nume si persoana nu este deloc simpla. Deja la popoarele stravechi cele doua formau o unitate.

De multe ori, numele corespundea unei dorinte. În Grecia antica, parintii puneau copilei lor, de la care isi doreau de exemplu sa fie “harnica ca o albina”, numele de Melissa.
Atunci când il numeau pe fiul lor Alopex era deja clar din sensul cuvântului ca acest baiat se va comporta in viata “siret ca o vulpe”. În ziua de azi, numele copiilor face referire in loc de albine si vulpi la personalitati din istoria contemporana. Acestea nu reprezinta insa neaparat o sursa sigura de nasie, asa cum o indica exemplul numelui Thusnelda.

Daca in secolul XIX acest nume avea o incarcatura mai degraba pozitiva – trimitând la numele capeteniei cheruscilor, Arminius, invingatorul lui Varus in batalia din padurea Teutoburg – in ziua de azi o fata cu numele Thusnelda Maier ar avea probabil probleme mai mari decât un baiat cu numele Kevin Schmidt.

Vina ii apartine scriitorului, dramaturgului si poetului german Heinrich von Kleist (1777-1811), cu a carui opera literara “Hermansschlacht” (Batalia lui Arminius) au avut de furca in scoala generatii intregi de elevi, asa incât numele Thusnelda s-a transformat in varianta prescurtata in Tussi (cuvânt care desemneaza in argou o fata cu moravuri usoare, n.red.).

Printre cei de la sindicatul Educatie si Stiinta exista parerea, legat de studiul de la Oldenburg, ca tocmai acei copii de scoala primara cu nume extrem de anacronice ar putea profita de o asistenta mai buna, din mila profesorilor ca sa spunem asa, ceea ce ar lovi iarasi in cei cu numele de Alexander, Marie sau Hannah.
Oricum ar fi, autorii studiului sunt interesati se pare de favorizarea sau dezavantajarea copiilor pe baza unor preferinte personale sau inclinatii ale pedagogilor, numele fiind un exemplu.

Este o grija importanta, mai ales ca toti copiiI ar trebui sa aiba sanse egale, indiferent daca – ca sa ne folosim de protagonistii seriei de carti pentru copii Der kleine Nick (Micul Nicolae) – unul are degete grase ca Otto, un tata bogat ca Georg sau poarta ochelari ca Adalbert.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.