UE va sancţiona băncile care nu limitează bonusurile

0

“Balonul bonusurilor a explodat azi noapte”. Fredrik Reinfeldt, premierul Suediei si presedinte in exercitiu al Uniunii Europene, a exprimat prin aceste cuvinte transante vointa liderilor europeni de a pune capat uneia din principalele cauze ale crizei financiare.

Cei 27 – care au participat joi (17 septembrie 2009) la Bruxelles la reuniunea informala a sefilor de stat si de guvern din statele membre ale UE – au convenit sa sanctioneze bancile care vor plati compensatii excesive membrilor din conducere, sa mentina stimulentele fiscale impotriva crizei si sa cuantifice ajutoarelor destinate tarilor in curs de dezvoltare pentru contracara efectele schimbarii climatice, noteaza ziarul El Pais.

Aceasta va fi pozitia comuna europeana la viitorul summit al tarilor G-20 (ce regrupeaza principalele economii ale lumii), care va avea loc la Pittsburgh intre 24 si 25 septembrie.

Obiectivul este de a convinge SUA si marile tari emergente, in frunte cu China si India, pentru a stabili o strategie coordonata de iesire din criza – alaturi de o limitare a remuneratiilor bancilor – si de lupta impotriva schimbarii climatice. Pozitia Uniunii privind limitarea bonusurilor a fost notabil intarita, dupa schimbarea de atitudine a Marii Britanii, care pâna acum sprijinea teza Washingtonului impotriva reducerii salariilor.

“Nu vom accepta reintoarcerea la vechile timpuri, asa cum doresc unele institutii”, a spus premierul Gordon Brown, referindu-se la presiunile lobby-ului financiar. Totusi, el a insistat asupra necesitatii de “a coordona” orice decizie, deoarece in caz contrar bancherii “voi pleca in tarile care nu se supun acestei reglementari stricte”.

Este ceea ce incepe sa se intâmple in Marea Britanie: un grup de 45 de executivi ai Barclays, una din cele mai mari banci, vor lucra la o societate recent infiintata intr-un paradis fiscal – Insulele Caiman – de teama ca UE sa faca efectiva amenintarea impunerii de limite remuneratiilor lor.
Desi sunt multe cauzele crizei financiare care a izbucnit acum 2 ani in SUA, limitarea salariilor directorilor executivi a devenit vârful de lance al luptei impotriva exceselor si esecurilor modelului financiar.

Lipsa de reglementare a stat la originea marilor averi acumulate de cei de la conducerea bancilor. Însa acum, aceste practici asociate uriaselor riscuri asumate in anii de excese, erau suportate de contribuabili, mai ales din SUA, Marea Britanie, Irlanda si Germania. Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a aratat increzator in posibilitatea ajungerii la un acord cu presedintele SUA, Barack Obama care, in opinia sa, doreste o schimbare in materie de bonusuri.

El a recunoscut insa ca “nu exista un acord asupra modului de a stabili aceste limite”. Totusi Obama s-a delimitat la inceputul saptamânii, facând afirmatii in sens contrar:
“Ne aflam intr-o tara in care (guvernul) nu poate spune ceea ce se plateste sau nu angajatilor”, relateaza Wall Street Journal. Europa strânge insa rândurile impotriva exceselor care au provocat criza, materializate in bonusuri oferite de banci. Si, mai ales, in fata perspectivei unei reaparitii incipente a revenirii bonusurilor.

Aceasta recadere in vechile practici a fost deja criticata de Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene. “Cetatenii nostri sunt ingroziti de informatiile ca bancile care au primit bani publici platesc bonusuri exorbitante”, a spus el. În fata acestei nemultumiri, unii lideri ai UE au cerut ca noua politica salariala sa se aplice in Europa indiferent daca se va ajunge la un acord cu SUA:

“Daca ideea esueaza [la Pittsburgh], ar trebui sa facem ceea ce credem, indiferent de ce vor spune americanii”, a declarat luxemburghezul Jean Claude Juncker. În pofida incipentei reactivari a unor economii, precum cea franceza si germana, reuniunea s-a desfasurat intr-un climat de preocupare. “Recuperarea economica nu poate fi considerata drept implinita cât timp va creste somajul”, a subliniat Brown.

Reinfeldt a continuat pe acelasi ton sumbru, subliniind ca primele semne de speranta in Europa, nu sunt “decât un moment de respiro temporar”. “Riscurile se mentin” a avertizat el. Liderii europeni au convenit totodata sa mentina planurile de stimulare fiscala si in acelasi timp sa pregateasca o strategie de iesire din criza pentru când se va consolida recuperarea.

Însa chiar si cu milionarele pachete de ajutorare publica factura crizei va fi colosala in materie de locuri de munca. Premierul suedez si-a exprimat preocuparea fata de numarul somerilor care, potrivit ultimelor prognoze “va creste de la 11 milioane de persoane intre 2009 si 2010” in tarile Uniunii. Al treilea acord vedeta al reuniunii a fost strategia pe care o va prezenta UE in materie de lupta impotriva schimbarii climatice la viitorul summit de la Copenhaga.

Polemica vizeaza cantitatea ajutoarelor pe care tarile dezvoltate sunt dispuse sa le acorde tarilor sarace in schimbul reducerii gazelor cu efect de sera. UE a convenit o cota anuala care ar trebui sa ajunga la cifra de 100 de miliarde de euro anual pâna in anul 2020.
Bruxelles-ul crede ca Uniunea ar trebui sa contribuie cu 15% la acesata cifra. Reinfeldt si-a manifestat in acest sens preocuparea fata de o amânare a negocierilor: “Obiectivele reducerii emisiilor cu efect de sera in unele tari avanseaza cu prea mare lentoare”.

“Este timpul ca liderii sa se trezeasca”, a adaugat el, avertizând ca “mai sunt 80 de zile pâna la summitul de la Copenhaga si mai ramân de completat 2.500 de rubrici pentru a definitiva documentul”. Reuniunile G-20 sunt o initiativa promovata de UE acum un an, in cautarea unei mai mari coordonari a politicilor economice pentru a face fata crizei.
În acest sens premierul spaniol, Jose Luis Rodríguez Zapatero, si-a exprimat convingerea ca summitul de la Pittsburgh sa fie un prilej pentru “o cooperare mai ampla, având in vedere ca globalizarea economiei mondiale necesita o mai mare coordonare”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.