Astra Arad continuă să fie marcă de prestigiu

0

La doua decenii de la Revolutie, se poate spune, fara riscul de a gresi, ca peisajul economic aradean, desi schimbat, are o constanta – productia de vagoane.

Oricine era intrebat, in anii ’80, ce stie despre economia Aradului, despre ceea ce se produce aici, raspundea “vagoane la Astra, textile la UTA si strunguri la ARIS”, acestea fiind, la acea vreme, cele mai importante intreprinderi aradene, care aveau impreuna circa 30.000 de salariati.
Dupa 1989, UTA a disparut ca societate comerciala, teritoriul pe care fiinta fabrica apartinând unor dezvoltatori imobiliari, aici construindu-se blocuri de locuinte, alaturi de hale de productie si depozite.

La fel a disparut si ARIS, jumatate din terenul fostei fabrici de strunguri apartinând unui dezvoltator imobiliar, care si-a anuntat intentia de a ridica aici un cartier de blocuri. Cealalta jumatate apartine astazi societatii Astra Vagoane Calatori, firma care isi are aici Departamentul de Cercetare – proiectare, dar isi produce si boghiurile pentru vagoane.

Singura care continua sa existe, producând atât vagoane de calatori, cât si vagoane de marfa, este fosta intreprindere Astra Vagoane Arad, care insa a fost divizata pentru a putea fi privatizata mai usor. Mai mult, la Astra Bus, firma ce functioneaza in sectorul 6 al fostei Uzine de Vagoane, se produc microbuze, autobuze si troleibuze.

Precursoare a firmei Astra Vagoane a fost Fabrica de Masini, Vagoane si Turnatorie de Fier a societatii pe actiuni “Johann Weitzer” din Arad, infiintata in anul 1891, prima fabrica de locomotive cu abur, pentru ecartament normal, din Transilvania. În anul 1896, aici s-a produs prima locomotiva cu abur “seria 377”, dupa proiectul seriei MAV – 377 al fabricii de locomotive din Budapesta, destinata trenurilor de calatori si marfa pe linii secundare.

Între anii 1896 si 1922, la Arad, s-au construit 125 de locomotive, din care astazi nu se mai pastreaza nici un exemplar, toate fiind casate in perioada interbelica. Din anul 1920, fabrica s-a profilat numai pe constructia de vagoane, in 1921 preluând bunurile producatorului de automobile “Marta” din Arad, noua companie primind numele de Uzina de Vagoane Astra Arad.

Ulterior, cea mai mare uzina din Arad, care avea in 1989 peste 16.000 de salariatii, fiind in acelasi timp cel mai important producator de material rulant din tara, a purtat mai multe nume, iar, dupa decembrie ’89, uzina a revenit la vechea sa denumire. În vederea privatizarii si pentru atragerea investitorilor straini, pe baza studiului de fezabilitate, a fost aprobata divizarea societatii, infaptuita la inceputul lunii septembrie 1998.

Divizarea s-a facut prin desprinderea din Astra Vagoane Arad a patrimoniului aferent unei noi societati, sub numele de Astra Vagoane Calatori, detinatorii de actiuni la vechea societate, de dinainte de divizare, primind actiuni la cele doua societati nou-infiintate.
Divizia producatoare de vagoane marfa a ramas sa functioneze sub denumirea de Astra Vagoane Arad, societatea fiind cumparata in anul 1999 de compania americana de material rulant Trinity Industries Inc..

Ulterior, aceasta a fuzionat cu o alta companie americana de profil, sub denumirea de Trinity Rail Group, care a vândut in anul 2006 actiunile detinute la firma aradeana companiei International Railway System (IRS), controlata de omul de afaceri român Cristian Burci. Aici, se produc vagoane marfa, in special vagoane-cisterna, precum si boghiuri pentru acestea, societatea reusind sa supravietuiasca.

În viitorul apropiat, societatea va fi mutata, dupa toate probabilitatile, undeva in afara municipiului Arad, intr-un spatiu adaptat actualelor nevoi ale acesteia, urmând ca vechiul spatiu sa fie vândut unor dezvoltatori imobiliari.
În ceea ce priveste nou-infiintata societate, Astra Vagoane Calatori, procedurile de licitatie pentru privatizarea acesteia au fost reluate in luna martie 2000, privatizarea fiind realizata integral cu capital românesc in acelasi an.

Firma aradeana face parte in prezent dintr-unul din cele mai mari holdinguri autohtone, alaturi de Astra Vest Bucuresti, IRV Calatori, SIRV Titu, Marmura Service Bucuresti si Tristar Bucuresti, grup condus de Valer Blidar.
“La momentul privatizarii, societatea avea datorii de 1.200 de miliarde de lei, noul proprietar trebuind sa achite datoria uriasa pe care societatea a acumulat-o in 10 ani.

Odata cu privatizarea, s-a modificat si modul de gestionare al firmei, semnându-se noi si noi contracte, cu termene de livrare incepând cu anul 2008, cu o valoare de peste 286 de milioane de euro”, a declarat Valer Blidar.
Vagoanele produse la Întreprinderea de Vagoane Arad (IVA) inainte de 1989, atât cele de calatori, cât si cele de marfa, aveau un nivel tehnic corespunzator vremurilor respective.

Pentru CFR se produceau vagoane relativ simple din punct de vedere al echipamentelor, boghiurile care echipau pe atunci vagoanele produse permitând o viteza de circulatie de maximum 120 de kilometri pe ora.
De asemenea, se produceau si vagoane ceva mai complexe, conform pretentiilor beneficiarilor, vagoane care au rulat si ruleaza pe caile ferate din Grecia, Sri Lanka, India, Brazilia, Peru, Egipt, Irak, Iran, Rusia (vagoane de posta si automotoare), Argentina, Germania, Indonezia, Bangladesh etc.

Tot la Arad au fost fabricate cele 252 rame de metrou care au circulat si mai circula si astazi in Bucuresti, precum si vagoanele trenului prezidential a lui Nicolae Ceausescu, realizari de un inalt nivel tehnic pentru acei ani.

Dupa 1990 insa, pentru a putea face fata competitiei, firma aradeana a ajuns sa produca pentru export vagoane de calatori fabricate conform fiselor UIC sau specificatiilor clientului, un pas pozitiv in evolutia firmei fiind colaborarea cu firma De Dietrich, privind realizarea vagonului compartimentat AVA 200, un vagon proiectat si construit pentru o deplasare cu viteza de 200 de kilometri pe ora, vagon climatizat, cu echipamente de calitate privind boghiul, sistemul de frânare, sistemele de inchidere – deschidere ale usilor, sistemele de sonorizare, panouri si cutii electrice, scaune, ferestre.

“Prevazând cresterea prezentei pe pietele externe ca directie de dezvoltare prioritara, datorita avantajelor competitive conferite de calitatea ridicata a produselor noastre realizate la standarde europene si internationale, dar la un pret mai mic decât cel al firmelor de profil din Europa de Vest, o gama larga a produselor Astra a reusit sa se califice in competitia cu firme renumite de profil.
Un succes in acest sens il constituie fabricarea sub licenta Siemens a automotoarelor “Desiro”, cunoscute sub numele de “Sageata Albastra”“, a precizat presedintele grupului de firme.

Calitatea produselor oferite de Astra Vagoane Calatori a facut ca acestea sa fie cautate de diverse companii din intreaga Europa, in prezent fiind livrate componente de locomotiva catre Alstom Franta:
usi acces pentru vagoanele de calatori destinate BDZ Bulgaria, traverse automotoare Desiro, pentru Siemens Austria, vagoane de calatori tip cuseta cl I Z1 au fost exportate in Iran, iar o serie de vagoane normale au avut ca destinatie Egiptul.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca CFR Calatori a atribuit firmei aradene, singurul ofertant de altfel, un contract de 7,2 milioane lei pentru reparatia, la inceputul anului 2009, a doua automotoare “Sageata Albastra” care au fost implicate in accidente, contractul fiind finantat din surse proprii de compania de transport.

“Traditia si competenta companiei noastre in domeniul materialului rulant ne-au permis, de asemenea, exportul de servicii si solutii constând in design, activitati de mentenanta, transfer de know-how, solutii specifice si asistenta tehnica necesara implementarii acestora”, a mentionat Valer Blidar.

El a evidentiat faptul ca la realizarile firmei aradene au contribuit si cei aproape 60 de ingineri si cercetatori stiintifici care lucreaza in Centrul propriu de cercetare si proiectare, ce functioneaza in incinta fostei Uzine de struguri ARIS, la ora actuala singurul centru de profil din tara, una dintre temele de cercetare aflate in lucru fiind realizarea unui sistem de suspensie pe perna de aer in boghiul de 200 kilometri pe ora.

Pe termen scurt si mediu, Astra Vagoane Calatori isi propune sa continue acelasi trend ascendent, mai ales ca societatea nu are probleme legate de acoperirea cu comenzi a productiei din acest an.

Pentru 2009, Astra Vagoane Calatori si-a propus, de asemenea, realizarea unui prototip de vagon de tramvai, dupa un proiect propriu, firma aradeana fiind la aceasta data singura fabrica specializata pe productia de material rulant din România, capabila sa realizeze si confortul aferent unui vehicul urban pe sine, proiect ce ar putea fi realizat impreuna cu una dintre marile companii multinationale de profil.
La cele doua companii aradene producatoare de vagoane lucreaza in prezent circa 2.500 de salariati, fata de peste 16.000 câti lucrau aici in decembrie 1989.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.