Autorităţile locale ieşene nu ştiu cum să folosească 82 milioane de euro

0

Sefii judetului continua sa ne uimeasca pe zi ce trece. Daca li s-ar da pe mina o mina de aur tot nu ar sti cum sa o foloseasca in interes public, ci doar personal, burdusindu-si buzunarele cu aur. Cel putin asta arata modul in care sint cheltuite, sau mai bine zis necheltuite, milioane de euro puse la dispozitie de catre Uniunea Europeana, fonduri ce pentru judet reprezinta un adevarat zacamint de aur.

Intr-un moment in care economia ar avea nevoie urgent de o infuzie de bani, autoritatile stau cu mainile in sin ca la un spectacol si nu fac nimic sa impulsioneze cheltuirea banilor de UE.

Concret din 85,5 de milioane de euro bani ce au primit unda verde pentru a fi cheltuiti prin implementarea proiectelor depuse prin intermediul Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), doar 2,16 milioane de euro au fost folositi.

De ce? Nimeni nu raspunde la aceasta intrebare. Doar cei din mediul privat ridica fruntea si arata cu degetul spre institutiile ce gestioneaza fondurile si spun ca exista mult interes personal, nestiinta si rea intentie.

Datele oficiale puse la dipozitie de catre Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Nord-Est (CRPDRP 1), arata negru pe alba situatia critica a judetului. Dintr-un total de 345 de proiecte depuse pe cele 8 masuri de implementare, 86 au fost aprobate valoarea lor totala fiind de 85.509.059 de euro.

Cele mai multe proiecte, 35 la numar, au fost declarate cistigatoare pe Masura 121 privind modernizarea exploatatiilor agricole cu o suma totala de 18,07 milioane de euro.

Alte 19 proiecte cu o valoare totala de 317.000 de euro au fost depuse pe Masura 112 privind instalarea tinerilor fermieri, iar pe Masura 322, renovarea si dezvoltarea satelor au avut trecere 18 proiecte cu o valoare de 53,7 milioane de euro.

Cu toate acestea Iasul a reusit sa cheltuiasca doar 2,16 milioane de euro, banii fiind accesati doar de catre cei din mediul privat repectiv proiectele depuse pe Masurile 112 si 121. Acolo unde este cea mai mare nevoie de infrastructura, cind judetul numara peste 22.000 de someri si este nevoie disperata de noi locuri de munca, cind firma dupa firma da faliment, consiliile locale nu acceseaza insa nici un ban.

S-a incercat obtinerea unui punct de vedere din partea autoritatilor locale dar au  fost doar refuzuri. Contactat telefonic, Tiberiu Brailean, consilierul presedintelui Consiliului Judetean (CJ), Constantin Simirad a spus ca nu poate formula un comentariu oficial.

Sursa: Ziarul de Iasi

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.