New York, oraşul care se pregăteşte să primească liderii mondiali, epuizat de criză

0

Saptamâna aceasta New York-ul devine cu adevarat capitala lumii. Adunarea generala a ONU ii reuneste aici pe mai marii lumii. Spatiul aerian va fi brazdat de elicoptere 24 de ore din 24, coloane de limuzine negre vor fi escortate de serviciile secrete, locurile din hoteluri si restaurantele de lux vor fi epuizate.

“Pierre Hotel” isi va putea permite in aceste zile sa spuna “nu” petro-dolarilor colonelului Ghaddafi, pentru a nu-si nemultumi clientela exclusivista. Însa imaginea pe care VIP-urile o vor avea despre New York, cu incepere de marti, 22 septembrie, este cu totul falsa. Orasul este epuizat de 2 ani de criza: 40.000 de concedieri in banci, 100.000 in intreg sectorul privat.

Vânzarile de case in cartierele populare au scazut chiar cu 50%. 70.000 de apartamente asteapta oficialul judiciar pentru expropriere fortata. Proprietarii lor au incetat de luni de zile sa ramburseze ratele la creditele ipotecare. Acesta este adevaratul New York, scrie ziarul italian La Repubblica.

New York-ul este si orasul care se pregateste la 3 noiembrie sa il realeaga pentru a treia oara pe primarul miliardar, Michael Bloomberg, sperând ca din simtul afacerilor al acestuia sa apara un miracol.
Locurile epuizate din hotelurile de 5 stele in perioada Adunarii generale a ONU reprezinta o scurta paranteza intr-un an dramatic si pentru turism, care dupa finante este a doua sursa de venit in Manhattan.

Nu este suficient ca un curs de 1,47 dolari pentru un euro sa redreseze situatia. Minus 35% reprezinta prabusirea incasarilor care a zguduit in ultimele 12 luni hotelurile din Big Apple, obligând hotelierii sa faca reduceri nemaiintâlnite altadata, pentru a atrage turistii.
Dezastrul a afectat locuri legendare ale orasului. A dat faliment Tavern on the Green, celebrul restaurant din Central Park, care la apogeul succesului ajungea sa serveasca 650.000 de clienti pe an.

A falimentat Café des Artistes de lânga Lincoln Center, celebra pentru frescele murale datând din 1917, frecventata de mari muzicieni precum Lorin Maazel. Falit este si Rainbow Room, magnificul bar-restaurant cu una dintre cele mai frumoase privelisti in vârful Rockefeller Center, frecventata in anii sai de aur de Frank Sinatra si Bob Dylan.

Disparitia Rainbow Room transmite un semnal sinistru: s-a nascut in 1934, in plina Mare Depresie si a fost nevoie de recesiunea din 2008 pentru a i se da lovitura de gratie. Finantele municipale depind in mod preponderent de impozitele pe case. Pe lânga prabusirea pietei imobiliare, un alt sector distrus de criza este cel al constructiilor comerciale: 12% dintre birouri sunt goale. Lipsita de venituri, administratia municipala a fost nevoita sa recurga la solutii extreme.

Una dintre acestea este vizibila in fiecare miercuri dimineata, la orele 9.00, la numarul 570 din Kent Avenue. Este târgul saptamânal in care orasul vinde camioane ale pompierilor si ambulante uzate, pentru a face rost de ceva fonduri. “Cash only” se anunta la licitatie. Pentru suma de 300 de dolari iti poti procura o furgoneta a serviciilor de urgenta.

“Un nou gen de club exclusivist infloreste in oras – dezvaluie The New York Times – dar este tipul de club din care nimeni nu ar dori sa faca parte niciodata. Se numeste “job-club”, insa numele adevarat ar trebui sa fie “jobless-club”. Cel mai mare are un nume pompos: New York City Job Seekers and Career Strategy. Are 800 de membri iar pentru a se intâlni o data pe saptamâna trebuie sa ocupe un mare bar, 65 Café, in inima Midtown Manhattan.

Realitatea crizei merge dincolo de granitele Wall Street si ale sistemului bancar. Epicentrul este chiar la Ground Zero. Trauma fatala pentru acest oras a fost efectul de domino care a lovit pe rând Bear Stearns, Lehman Brothers, Aig, Merrill Lynch, Wachovia, Washington Mutual. Acesti “mari” au aruncat in strada 40.000 de angajati.

Faptul ca din martie Bursa a recuperat ceva din pierderi si ca bancherii au revenit la incasarea de bonusuri consistente, nu trebuie sa insele: hemoragia de personal din sectorul creditelor a fost de proportii si este posibil ca Wall Street sa nu revina niciodata la nivelurile personalului angajat de dinainte de criza. În plus, pentru fiecare bancar care a pierdut locul de munca “a suferit” chelnerul sau, frizerul, menajera, vânzatorul de ziare, gradinita copiilor.

Astfel au disparut celelalte 60.000 de locuri din economia New York-ului. Prea multe chiar si pentru o metropola de 8,2 milioane de locuitori. Numai in zona metropolitana PIB-ul este de 1.000 de miliarde de dolari. Daca era un oras-stat independent ca Singapore ar fi a 12-a economie mondiala.

Guvernul federal a ajutat municipiul New York sa-si umple un gol de 11 miliarde de dolari, in aprilie: o finantare-punte, un ajutor de urgenta pentru a putea continua sa plateasca salariile profesorilor si politistilor. Nu va fi de ajuns nici macar pâna la sfârsitul anului. Obama este exasperat de guvernator, democratul David Paterson, evident inadecvat pentru a face fata unei astfel de provocari.

Presedintele a mers pâna acolo incât a incercat personal sa-l descurajeze pe acesta sa recandideze, un gest neobisnuit cu atât mai mult cu cât Paterson este unul dintre singurii doi guvernatori negri din SUA.
Michael Bloomberg, al optulea om cel mai bogat din America, cu o avere personala cifrata la 16 miliarde de dolari, se pregateste sa recâstige alegerile din 3 noiembrie.

Este un paradox: orasul ultra-democrat continua sa aleaga un primar independent-republican. Tocmai talentul sau in afaceri – grupul Bloomberg furnizeaza lumii intregi servicii de informatii financiare – este cel care face diferenta. Pentru new-yorkezi el este incarnarea omului providentei.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.