Limba rusă pierde teren în ţările Comunităţii Statelor Independente

0

Parlamentul kârgâz a avut de cuvânt o initiativa care, in pofida menirii sale interne, depaseste in mod evident cadrul national. Mai mult decât atât, aceasta initiativa poate fi considerata un detaliu ce oglindeste situatia reala din tarile Comunitatii Statelor Independente (CSI) si care are legatura directa cu politica Rusiei din spatiul postsovietic.

Este vorba despre limba rusa si despre domeniile utilizarii acesteia in tarile incluse, in mod traditional, in sfera de infuenta ruseasca, relateaza cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta. Deputatul kârgâz Beisenbek Abdârasakov a propus desfasurarea unui experiment: timp de trei luni, in timpul sedintelor in plen toti trebuie sa vorbeasca exclusiv in limba kârgâza.

Cotidianul rus precizeaza ca in Kârgâzstan, la toate nivelurile, in toate institutiile de stat, se vorbeste de obicei in limba rusa. Acest lucru se explica prin faptul ca locuitorii din nordul republicii, inclusiv din capitala Biskek, stapânesc mai bine limba rusa.

În timpurile sovietice, regiunile nordice erau mai dezvoltate, iar populatia mai instruita, in timp ce sudul vorbea in limba stramosilor si cerea revenirea la radacini. Astazi, republica se pregateste sa serbeze 20 de ani de la proclamarea limbii kârgâze drept limba de stat, insa realitatea infirma acest statut, subliniaza Abdârasakov, atentionând cu privire la lipsa acuta de manuale in limba kârgâza.

Curios este, apreciaza cotidianul mentionat, ca deputatii din grupul lui Abdârasakov arata, in acelasi timp, cu degetul „locul de unde vin banii„: creditul rus de doua miliarde de dolari. Cât de reusit se va dovedi experimentul deputatilor kârgâzi de a trece de la dialectul din Biskek la cel din Osh (centru din sudul republicii) cetatenii tarii vor putea afla in curând.

Însa faptul ca limba rusa pierde teren in Kârgâzstan este clar chiar si astazi. Problema este „cât de mult teren” pierde ea. Potrivit ziarului rus, acest lucru depinde de pozitia Moscovei.
Daca Rusia va renunta la ofensiva lingvistica agresiva si la pretentia ca limba rusa sa fie limba de stat sau macar oficiala, dar in acelasi timp va gândi si va implementa programe care sa o promoveze, atunci kârgâzii, iar impreuna cu ei si ceilalti locuitori ai CSI, nu vor uita limba rusa. În caz contrar, limba rusa va fi interzisa, fiind considerata limba unui dusman, atentioneaza Nezavisimaia Gazeta.

Acelasi lucru se remarca odata in Republica Moldova, iar astazi poate fi observat in Georgia, unde cetatenii de rând, spre deosebire de politicieni, manifesta in continuare sentimente favorabile pentru Rusia, subliniaza cotidianul citat. Timpurile se schimba, iar acest lucru devine vizibil chiar si in Belarus, cel mai apropiat vecin al Rusiei.

Potrivit statisticilor din Republica Belarus, astazi doua treimi dintre belarusi vorbesc ruseste, insa nu pentru ca limba rusa este limba de stat, ci pentru ca pur si simplu s-au obisnuit – atât deputatii, cât si simplii cetateni. Totusi, in ultimul timp din ce in ce mai multi tineri, in special cei cu studii, prefera belarusa.

Aceasta tendinta a fost remarcata chiar si de organismele de stat, care subliniaza interesul crescând al tinerilor locali pentru limba stramosilor. De aceea, nu este exclus ca in curând in parlamentul belarus sa apara propriul Abdârasakov, care va propune trecerea la „limba opozitiei” – cum este denumita la Minsk limba belarusa.

Lumea, insa, nu se va intoarce cu fundul in sus de la acest lucru, iar belarusii, ucrainenii, moldovenii sau kârgâzii, la fel ca alti parteneri din CSI, nu vor inceta din acest motiv sa vina in Rusia, considera Nezavisimaia Gazeta. Important este ca Rusia sa nu-si impuna cu forta prietenia si limba, ci sa realizeze programe care sa promoveze cultura, stiinta si invatamântul rusesti.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.