Samanii din Tuva se opun construirii căii ferate

0

– Daca ii ceri unui locuitor al republicii Tuva (sudul extrem al Siberiei) sa evoce un spirit, sa cânte emitând sunete guturale imposibile din laringe sau sa instaleze un cort impodobit pe o câmpie lipsita de vegetatie si maturata de vânturi inghetate va raspunde cu siguranta ca nu e nicio problema.

– Dar daca locuitorilor li se propune construirea unei cai ferate si traversarea de un tren a teritoriului in care, din negura vremurilor, sunt ingropati stramosii lor, vor strâmba din nas, noteaza ziarul italian la Stampa.

Aproape trei milenii de izolare nu se intrerup asa usor, mai ales când persoanele izolate sunt o populatie redusa ca numar din sudul Siberiei, la nord de Mongolia, din zona care astazi este republica Tuva: unul dintre locurile cele mai indepartate si necunoscute ale planetei, inconjurat de munti, lacuri si stepe care au facut-o virtual imuna la globalizare.

Cei 300.000 de locuitori ai sai sunt rodul unei culturi nomade milenare care si-a gasit propria ratiune de a fi in samanism si in budismul tibetan, supravietuind secolului al XX-lea marcat de un puternic impact al prezentei regimului sovietic.

Desi a cerut independenta la inceputul anilor ’90, dupa prabusirea URSS, Tuva ramâne una dintre cele 21 de republici ale federatiei Ruse. Spre deosebire insa de multe alte zone ale fostului imperiu care au pornit astazi, chiar cu dificultate, pe calea dezvoltarii, tuvanii au fost intotdeauna aparatori ferventi ai propriei istorii si culturi, tinându-le departe de influentele externe.

Fara aeroporturi si fara cai ferate – singurul tren care a fost vazut pâna acum la Tuva este cel pe care sovieticii l-au imprimat, in mod straniu, pe timbrele ei, si aceasta in pofida bogatiilor subsolului – precum aurul, cobaltul si carbunele – care ar putea aduce mai multa bunastare si dezvoltare pe acest teritoriu.

Ar putea chiar sa il transforme ireversibil. Astfel, in timp ce in restul lumii se discuta despre cum vor arata viitoarele modele de computere si celulare, la Tuva se pune intrebarea daca este cu adevarat cazul sa se construiasca cei 415 km ai caii ferate Kuraghino-Kizil, proiectata de câtiva ani pentru a lega capitala republicii, Kizil, de regiunea invecinata Krasnoiarsk.

Nu este vorba numai de o chestiune peisagistica, ci problema e ca drumul de fier ar trece chiar prin partile Arzhaan-ului, o veche necropola de o inestimabila valoare arheologica. Aici, din secolul al VII-lea i.Hr sunt ingropate generatii intregi de sciti, stramosii tuvanilor, una dintre primele populatii nomade din Eurasia. Locul este cunoscut si sub numele de „Valea regilor” si a atras atentia arheologilor inca din 1916, an in care cercetatorul siberian A.V.Adrianov a inceput sapaturile.

Cercetarile au adus la suprafata o structura subterana mare, lunga de circa 120 metri si adânca de patru metri, iar in camerele mortuare au fost descoperite bijuterii si ornamente de o rara frumusete. În anii ’70, lucrarile de constructie a unei sosele au prejudiciat unele morminte.

În 2001, a fost descoperita o alta necropola similara de catre o expeditie trimisa de Ermitage si rebotezata cu numele de Arzhaan 2. Astazi, multi tuvani se tem ca trecerea unui tren ar putea distruge armonia dintre natura si istoria al carei custode simte ca este populatia.

La inceput va exista desigur un beneficiu economic adus de deschiderea unei noi piete„, a declarat pentru BBC Hasool Sergheevici, ministrul muncii din Tuva, care a precizat: „În ceea ce priveste aspectul social si cultural, aceasta cale ferata ar putea sa ne afecteze negativ„. Daca o spune ministrul, nu e de mirare ce pot gândi locuitorii.

Este insa adevarat ca un tren nu creeaza numai probleme ci aduce si locuri de munca si poate turisti intr-o regiune marcata de o rata inalta a somajului si a alcoolismului. „Proiectul construirii caii ferate are o importanta vitala pentru dezvoltarea socio-economica a Tuvei„, sustine arheologul Konstantin Sugunov, care prin sapaturile sale a adus la lumina Azhaan 2, in urma cu opt ani.

Chiar daca e necesar ca statia feroviara sa fie in armonie cu peisajul inconjurator„, precizeaza el. „Important este sa nu se sacrifice mostenirea istorica a acestei natiuni. Acest loc este marturia uneia dintre cele mai vechi civilizatii si trebuie sa o pastram pentru generatiile viitoare de tuvani„, subliniaza un functionar

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.