BNR: Adoptarea euro în 2015 va fi dificilă, dacă economia nu se revigorează

0

Adoptarea euro de către România în 2015 va fi foarte dificilă, dacă economia nu se revigorează în perioada 2010-2011, a declarat miercuri (23 septembrie 2009) Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), prezent la o conferinţă pe teme financiare.

“Adoptarea euro în 2015 nu este uşoară, este nevoie de un efort semnificativ. România trebuie să intre în 2012 în mecanismul ERM II şi este necesar să aducă deficitul bugetar de la 7,3% în 2009 la sub 3% în 2010-2011. Trebuie voinţă politică foarte mare şi o coordonare a politicilor”, a spus Croitoru.
Acesta a subliniat că anii 2010 şi 2011 vor fi foarte dificili din acest punct de vedere şi, dacă economia nu se revigorează, va fi foarte dificil de adoptat euro în 2015.

De asemenea, Croitoru a spus că există şanse ca în 2009 deficitul bugetar să se încadreze în nivelul programat de 7,3% din PIB, chiar dacă după primele 8 luni a ajuns la 4,4%, cu o creştere de peste un procent în august, deoarece cheltuielile bugetare nu sunt liniare pe parcursul anului.

În ceea ce priveşte prognozele de creştere economică pentru anii 2010-2011, reprezentantul BNR a apreciat că este greu de estimat evoluţia economiei, deoarece prognozele se fac pe baza modelelor şi datelor din trecut, iar o criză “rupe trecutul”.

Potrivit lui Croitoru, economia României ar putea da semne de îmbunătăţire abia din trimestrul al IV-lea al anului 2009, când s-ar putea înregistra o “atenuare a negativităţii” (o scădere economică dar de amplitudine mai redusă). Produsul Intern Brut al României a scăzut, în trimestrul al II-lea din 2009, cu 8,8%, iar pe primul semestru al anului în curs cu 7,6%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Consilierul guvernatorului BNR a mai spus că România îşi va relua creşterea economică având o relativă întârziere faţă de statele dezvoltate economic, dar nu cu mai mult de 8-12 luni. El a menţionat că România a intrat în criză la un an – un an şi jumătate diferenţă faţă de statele dezvoltate, iar criza a venit rapid pe patru canale – comerţ, finanţare, încredere şi rată de schimb.

“Aceste canale vor acţiona simetric şi la revigorarea economiei României”, a apreciat reprezentantul BNR. Croitoru a mai spus că în lume deja se văd semnele terminării crizei – preţul activelor s-a stabilizat în SUA, preţul petrolului a crescut, comerţul mondial pare să se pună pe picioare, iar SUA se aşteaptă la o creştere economică de 2,5% în trimestrul al IV-lea.

Consilierul guvernatorului BNR consideră că intervenţiile statului în economie (măsuri keynesiste), aşa cum s-a întâmplat la nivel global în perioada crizei, reprezintă un “pas mare într-o direcţie greşită”. El a arătat că recurgerea la măsuri keynesiste poate duce la pierderea încrederii, aşa cum s-a întâmplat după Al Doilea Război Mondial, şi la o inflaţie mai mare, ca în anii ’70.

“Prima lecţie care nu se învaţă niciodată este că nu capitalismul este de vină pentru criză, ci cei care îl administrează – politicienii, băncile centrale, reglementatorii şi supraveghetorii”, a spus consilierul guvernatorului BNR, care a adăugat că prosperitatea economiei mondiale din ultimii 35 de ani s-a datorat pieţelor libere.

El a afirmat că reglementatorii rămân totdeauna în urma pieţelor şi este în natura umană ca oamenii să se comporte iraţional în perioadele de creştere economică, ca şi cum prosperitatea ar dura la nesfârşit. În opinia sa, este posibil ca măsurile de tip keynesist luate la nivel global doar să fi amânat o nouă criză.

“Concluzia este că va fi o nouă criză, pentru că este în natura umană să se creadă că perioadele de prosperitate nu se termină niciodată”, a mai spus reprezentantul BNR.
Referindu-se la România, Croitoru a spus că în ultimii patru ani, autorităţile n-au înţeles că fluxurile masive de capital care au intrat în România n-au însemnat o aprobare implicită de către investitorii străini a amânării reformelor.

El a mai avertizat că riscul de rată de schimb în România este accentuat, din cauza raportului nefavorabil dintre depozitele şi creditele în valută. Conform datelor BNR, la finele lunii iulie 2009, volumul depozitelor denominate în valută se situa la circa 35 miliarde lei (echivalent), în timp ce volumul creditelor denominate în valută era de circa 60 miliarde lei (echivalent).

Deşi raportul între depozitele în valută şi creditele în valută s-a îmbunătăţit uşor faţă de anul 2008, situaţia s-a deteriorat puternic faţă de anul 2004, spre exemplu, când volumul depozitelor în valută era mai ridicat decât cel al creditelor în valută, acest raport menţinându-se până în 2006, după care dinamica creditelor în valută a fost mai puternică.

În ceea ce priveşte raportul între depozitele şi creditele în lei, acesta s-a menţinut în după anul 2004 în favoarea depozitelor şi chiar s-a accentuat în 2009, la nivelul lunii iulie volumul depozitelor fiind de circa 60 miliarde lei, iar cel al creditelor de circa 40 miliarde lei.
Croitoru a afirmat că principala problemă a sistemului bancar din România este faptul că există prea mulţi bani în sistem comparativ cu câtă cerere de credite există.

Reprezentantul BNR a mai menţionat că în ultimele 11 luni, băncile comerciale au început o competiţie acerbă pentru creşterea ratelor dobânzii, care au atins un maxim în perioada februarie-martie, şi a apreciat că băncile au crescut dobânzile rapid şi riscant pentru poziţiile lor bilanţiere.
În opinia consilierului BNR, principalele provocări pentru sistemul bancar autohton sunt îmbunătăţirea competiţiei, inovarea de produse, estimarea mai riguroasă a riscurilor, reducerea costurilor pentru cei care se împrumută.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.