Munca la negru înfloreşte în Germania

0

Criza care a lovit Germania face sa infloreasca munca la negru, partial pe banii statului, cei 5.000 de inspectori vamali insarcinati cu controlul financiar cu greu putând face fata situatiei, scrie ziarul german Berliner Morgenpost.

Statul federal german cheltuie 10 miliarde de euro pentru investitii publice, in cadrul celui de-al doilea pachet conjunctural (Konjunkturpaket II) pentru stimularea economiei iar primarii si consilierii locali impart bani ca niciodata, pentru refacerea gradinitelor, scolilor si salilor de inot sau pentru cladiri suplimentare pentru universitati si toalete noi pentru sediile asociatiilor.

Totul trebuie sa se intâmple rapid, pentru a putea fi de ajutor conjuncturii economice si companiilor de constructii. Presiunea politica stimuleaza insa in mod evident si economia subterana, care si asa infloreste pe timp de criza.

În astfel de conditii, inspectorii de la oficiile vamale principale, care, din insarcinarea Ministerului de Finante, se ocupa de depistarea cazurilor de munca la negru, controleaza mai accentuat santierele de constructii finantate din bani publici.

Doar in capitala Berlin sunt la lucru 200 de angajati ai oficiului vamal local, 24 de ore din 24. În intreaga tara, numarul inspectorilor vamali atinge cifra de 5.000, ei putând fi vazuti acum mai des pe santierele finantate din banii publici, mai ales ca ei stiu foarte bine ca prin numarul mare de contracte publice creste si riscul ca autoritatile sa nu verifice foarte bine cui ii acorda contractul.

Un purtator de cuvânt al directiei federale de finante din Koeln, care supravegheaza situatia de pe piata muncii la negru in intreaga Germanie, afirma ca santierele de constructii sunt locatiile unde angajatii de la directia pe care o reprezinta obtin cele mai multe rezultate, pe santiere salariul minim fiind de 12,70 euro pe ora, un salariu de care insa nu toti au parte.
Eckard Schulte, un antreprenor din Berlin, aflat pe locul 25 printre candidatii la un contract public de constructie, nu intelege cum concurentii sai reusesc sa ofere preturi cu mult mai mici ca el, dupa parerea sa si dupa un calcul minutios al tuturor costurilor aferente – materiale, muncitori, contributia la asigurarile sociale etc. – acest lucru nefiind posibil decât prin folosirea muncii la negru.

Pentru Friedrich Schneider, profesor de economie la Linz (Austria), concluziile lui Schulte sunt pripite. Schneider a elaborat niste algoritmi, prin intermediul carora se poate evalua dimensiunea muncii ilegale pe baze matematice.

În mod general, intr-o recesiune exista mai multa munca la negru, spune el, apreciind dimensiunile muncii la negru de anul acesta la o valoare de 351,8 miliarde euro, adica 15% din PIB-ul german. Responsabili pentru aceasta crestere sunt acele persoane care pe timp de recesiune nu mai au cautare pe piata muncii, someri sau angajati temporar.

Ei au acum mai mult timp pentru a lucra eludând impozitele si asigurarile sociale. Actualmente, inspectorii controleaza mai ales companii care folosesc munca temporara. Schneider nu a putut inca spune in ce masura stimuleaza pachetele conjuncturale munca la negru, acest lucru putând fi apreciat cel mai devreme la sfârsitul anului.

Schulte este convins ca oficiile statului sunt suprasolicitate cu planificarile in constructii. Într-adevar, landuri precum strâmtoratul oras-land Berlin au operat anii trecuti reduceri la nivel de personal si au investit foarte putin iar acum birourile autoritatilor sunt inundate cu o gramada de proiecte care trebuie prelucrate.

Doar la Berlin exista 800 de astfel de proiecte bazate pe programul conjunctural II iar oamenii de afaceri din zona de umbra a economiei simt cu siguranta un profit din aceasta.

Schulte a obtinut un extras informativ legat de firma concurentului care a oferit un pret cu 60% mai mic ca el, constatând ca aceasta este inregistrata ca având circa trei angajati, capitalul de baza nefiind varsat de proprietar nici la trei ani de la fondare, in timp ce respectiva firma are datorii de 50.000 de euro.

Desi stie ca nu va avea totdeauna succes, Schulte continua insa sa candideze la obtinerea de contracte, insa si-a pierdut ceva din speranta ca pachetul conjunctural ii va ajuta si lui.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.