Naţiunile nu sunt unite în faţa provocărilor lumii actuale

0

Adunarea Generala a Natiunilor Unite a dat ocazia sefilor de stat sa-si exprime pozitia asupra marilor dosare ale actualitatii. Însa faptele concrete intârzie sa apara. „Yes we can… but there”ll be a little delay” (Da, putem…, dar cu o mica intârziere).

Caricatura din cotidianul american International Herald Tribune de miercuri, 23 septembrie, care il prezinta pe Barack Obama anuntând de la tribuna Natiunilor Unite ca va interveni „o mica amânare” in punerea in aplicare a promisiunilor si ambitiilor sale, reflecta starea de spirit din jurul Adunarii Generale gazduite de New York, scrie cotidianul francez La Croix de joi.

Marile dosare ale lumii – schimbarile climatice, Orientul Mijlociu, Iranul si dezarmarea nucleara – n-au avansat decât putin in ultimele zile, in contextul in care nimeni nu-si facea multe iluzii. În primul sau discurs in acest cadru, presedintele american a facut apel miercuri la „o noua era de cooperare multilaterala” pentru a putea face fata provocarilor planetei.

Este momentul ca lumea s-o ia intr-o noua directie, bazându-se pe interesul comun si respect reciproc„, a afirmat el in fata a peste 120 de sefi de stat si de guvern.

Presedintele Muammar Ghaddafi (Libia) a fost urmatorul care a luat cuvântul, dupa care au rostit discursuri presedintii Luiz Inacio Lula Da Silva (Brazilia), Nicolas Sarkozy (Franta), Dmitri Medvedev (Rusia) si Mahmud Ahmadinejad (Iran). Politica asupra climei – Cine nu avanseaza, da inapoi. Aceasta ar putea fi concluzia reuniunii asupra schimbarilor climatice, care a avut loc marti, 22 septembrie.

Elanul care era de asteptat pentru redinamizarea negocierilor, cu unsprezece saptamâni inaintea conferintei mondiale de la Copenhaga asupra climei, nu s-a materializat la adunare, in pofida „divinei surprize” japoneze, conform expresiei unui observator, si a micului pas inainte chinez. Noul premier japonez, Yokio Hatoyama, a confirmat angajamentele tarii sale de a realiza o reducere cu 25% (fata de 8% anterior) a emisiilor de gaze cu efect de sera pâna in 2020, fata de 1990.

Japonia se alatura astfel Europei, care a anuntat de multa vreme ca va reduce cu 20% aceste emisii, angajament care figureaza in pachetul sau clima-energie (nivel ce ar putea creste la 30% in cazul convenirii unui acord la Copenhaga).

Presedintele chinez Hu Jintao a promis vag ca va reduce intensitatea energetica a economiei chineze, anuntând scaderea „notabila” a emisiilor de CO2 pe procent din PIB. Presedintele american a admis ca „ceea ce este mai greu abia acum urmeaza„.

Ramâne de vazut daca cei doi giganti mondiali, raspunzatori astazi de peste 40% din emisiile de CO2 ale planetei, nu vor astepta ultima clipa, la Copenhaga, pentru a pune cartile pe masa. Propunerea unei intâlniri intermediare, la jumatatea lunii noiembrie, formulata de Nicolas Sarkozy, a ramas in suspensie.

Conflictul israeliano-palestinian – Privirea obosita a presedintelui palestinian Mahmud Abbas, strângând mâna premierului israelian, Benjamin Netanyahu, spune mult despre lipsa de entuziasm cu care s-a facut marti, la New York, fotografia simbolica cu cei doi de-o parte si de alta a lui Barack Obama. Presedintele american se intâlnise inainte separat cu cei doi lideri, descriind convorbirile drept „deschise si productive”.

El le-a spus ca „negocierile despre statutul final trebuie sa inceapa repede. Momentul in care se vorbea despre inceperea negocierilor a trecut, a venit timpul ca partile sa mearga inainte”. Contrar predecesorului sau de la Casa Alba, Obama a descris pacea intre Israel si palestinieni ca fiind „de interes national” pentru Statele Unite, fiind convins ca acest conflict alimenteaza crizele din Orientul Mijlociu si restul lumii.

De când negocierile au fost intrerupte in decembrie 2008, dosarul este intr-un punct mort. Chiar daca noul presedinte a facut eforturi in aceasta directie, rezultatele Administratiei sale sunt slabe.

Timp de noua luni, emisarul sau special in Orientul Mijlociu, George Mitchell, a incercat in zadar sa obtina angajamentul Israelului de a ingheta colonizarea in Cisiordania si in Ierusalimul de Est, conditie pusa de palestinieni pentru reluarea negocierilor.

El a mai incercat, fara prea mult succes, sa obtina o normalizare a relatiilor intre tarile arabe si Israel. Constatând ca nu s-a putut incheia niciun acord asupra colonizarii in Cisiordania si Ierusalimul de Est, George Mitchell face un apel la reluarea imediata a negocierilor, fara conditii prealabile.

Parisul si Teheranul, relatii tensionate – Rareori relatiile dintre Franta si Iran au fost atât de tensionate. Neintelegerile vizeaza doua dosare: problema nucleara si „cazul Clotilde Reiss”, tânara asistenta unviersitara de 24 de ani arestata pe 1 iulie, inchisa si apoi eliberata, cu conditia sa ramâna la ambasada Frantei.

În cadrul dosarului nuclear, Franta este tara europeana care a adoptat pozitia cea mai dura fata de Teheran, in timp ce presedintele Obama a ales sa intinda mâna regimului iranian, pe care occidentalii il suspecteaza ca fabrica arma nucleara.

Miercuri, ministrii Afacerilor Externe din Germania, China, Statele Unite, Franta, Marea Britanie si Rusia (grupul celor sase) s-au adunat dupa discursul presedintelui pentru a-si pune de acord punctele de vedere in scopul reluarii dialogului cu Iranul, pe 1 octombrie, la Geneva.
Participantii urmau sa impace ambitia Statelor Unite si a europenilor, care doresc sa introduca noi sanctiuni daca Iranul va persista in activitatea lui de imbogatire a uraniului si atitudinea mult mai rezervata a rusilor si chinezilor.

În ceea ce priveste „”afacerea Clotilde Reiss””, presedintele iranian a parut ca schiteaza o propunere de compromis, insotita de conditii. El a sugerat posibilitatea unui schimb – eliberarea unor detinuti iranieni si gratierea tinerei frantuzoaice.

„Trebuie sa stiti ca exista câtiva iranieni inchisi de multi ani in Franta. Sunt prizonieri care au si ei o familie, un tata, o mama”, a declarat Ahmadinejad la France 2.

În asteptarea unui raspuns al presedintelui francez, care urma sa intervina miercuri seara, Ministerul Afacerilor Externe a declarat ca nu accepta „comparatia” intre Clotilde Reiss si iranienii detinuti in Franta – printre care Ali Vakli Rad, condamnat in 1991 pentru asasinarea fostului premier iranian Chapur Bakhtiar, sau inginerul Majid Kakavand, arestat la solicitarea Statelor Unite pentru cumpararea pe Internet de materiale militare sau susceptibile de a fi livrate in scopuri militare si pentru care Washingtonul a cerut extradarea.

Neproliferarea si dezarmarea nucleara – Ambitiosul ideal al unei lumi denuclearizate este tema unei sesiuni speciale a Consiliului de Securitate de joi, pe fondul tensiunilor asupra utilizarii energiei atomice de catre Iran si Coreea de Nord.

Ea are loc in contextul in care marile puteri fac eforturi sa stavileasca ambitiile nucleare ale Teheranului si Phenianului, iar Statele Unite si Rusia promit sa-si reduca arsenalele nucleare. Gordon Brown ar urma sa anunte si el ca Marea Britanie este dispusa sa reduca cu trei-patru numarul submarinelor sale nucleare.

Barack Obama face din lupta impotriva proliferarii armelor nucleare o prioritate. Doua acorduri importante ajung la scadenta – Tratatul Start 1 asupra reducerii armamentelor nucleare strategice ruse si americane, pe 5 decembrie, si TNP, Tratatul de neproliferare nucleara, care reglementeaza accesul la energia nucleara, in aprilie 2010.

Rusia ar putea accepta si ea o reducere mai semnificativa a arsenalului sau, in cadrul unui nou tratat in locul Start, dupa ce Statele Unite au renuntat la proiectul lor de amplasare a scutului antiracheta in Europa.

În ceea ce priveste TNP, Statele Unite doresc adoptarea in unanimitate a unei rezolutii care sa faca tarile participante la Tratat sa-si respecte obligatiile si pe cele nesemnatare sa li se alature cât mai curând ca tari care nu detin arma atomica, pentru ca tratatul sa devina universal.

Proiectul de rezolutie cheama toate statele sa negocieze in vederea reducerii arsenalelor nucleare si sa lucreze impreuna pentru elaborarea unui „Tratat de dezarmare generala si completa, sub control international strict”.

El mai invita tarile sa „se abtina de la orice test nuclear si sa se alature tratatului international de interzicere a acestor teste, pentru a permite intrarea lui in vigoare”, scrie in incheiere cotidianul francez La Croix.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.