Ţările bogate în păduri refuză să-şi sacrifice arborii

0

Tarile bogate in paduri reamintesc ca 20% din emisiile de gaze cu efect de sera (GES) se datoreaza despaduririlor; ele refuza sa-si sacrifice copacii si asteapta un angajament financiar al tarilor industrializate in viitorul acord de la Copenhaga impotriva incalzirii globale, informeaza France Presse.

Daca nu vom ajunge la un acord financiar asupra despaduririi, la Copenhaga nu va mai fi niciun acord„, a avertizat miercuri, 23 septembrie, premierul statului Papua-Noua Guinee, Mickael Somaré, care detine si functia de presedinte al Coalitiei padurilor pluviale (care depind de ploi si nu de topirea zapezilor, n.red.), cu ocazia primei reuniuni de nivel inalt a ONU, privind contributia padurilor la lupta impotriva modificarii climatice.

Evenimentul a avut loc a doua zi dupa summitul ONU asupra climei si s-a bucurat de o larga participare : reprezentanti veniti din 70 de tari, intre care 18 sefi de stat si de guvern, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, si presedintele Bancii Mondiale, Robert Zellnick.

Initial, participantii trebuiau sa adopte o declaratie comuna referitoare la unele angajamente financiare din partea tarilor industrializate, dar aceasta idee a trebuit sa fie abandonata, având in vedere lipsa unui consens asupra fondurilor ce trebuiau fi deblocate imediat pentru sustinerea eforturilor de aparare a arborilor.

13 milioane de hectare de padure au disparut anual intre 2000 si 2005, iar in ritmul actual, intreaga suprafata impadurita va disparea pâna la sfârsitul secolului, din cauza exploatarii excesive, a marilor plantatii agro-industriale, dar si din cauza micilor fermieri, in cautare de terenuri agricole.

Noi nu putem sa ne convingem populatiile sa-si schimbe obiceiurile fara o sustinere financiara„, a subliniat presedintele Somaré.

„Acest fapt reflecta lipsa unei vointe politice. Este absolut lamentabil ca nu a fost prezentata nicio finantare adecvata”, a aratat presedintele statului Guyana, Bharrat Jagdeo, regretând ca REDD (programul ONU privind reducerea emisiilor in urma despaduririlor si degradarii forestiere, n.red.) „nu se bucura de aceeasi atentie ca celelalte mijloace de lupta impotriva GES, cum sunt, de exemplu, energiile regenerabile sau eficienta energetica”.

În tara sa, padurea ocupa o suprafata mai mare decât cea a Marii Britanii. „30% din populatia noastra traieste sub pragul saraciei: ce despagubiri vom primi daca va incredintam padurile? Pâna acum nu am primit niciun raspuns„, a spus el. Mecanismele REDD si REDD+ – care vizeaza de asemenea conservarea padurilor – trebuie sa permita includerea in viitorul acord asupra climei, in luna decembrie, protectia padurilor neglijata de Protocolul de la Kyoto.

Potrivit unor surse oficiale, un buget mergând de la 15 la 25 de miliarde de dolari pentru o perioada de cinci ani (2010-2015) ar permite o reducere cu 25% a despaduririi, salvarea a 3 milioane de hectare de padure pe an si economisirea a 7 gigatone de CO2.

Pe marginea acestei declaratii, am lucrat cu 33 de tari, din nord si din sud. Dar unele tari din nord nu au vrut sa cada de acord asupra acestei oferte. Este cu adevarat serios?„, s-a intrebat Kevin Conrad, seful delegatiei statului Papua la negocierile de la Copenhaga, citând in special Statele Unite, Europa si Marea Britanie.

Exista un consens larg asupra faptului ca nu poti vorbi de schimbarile climatice fara sa lupti in acelasi timp contra despaduririi„, a continuat el. „Dar daca noi asteptam reuniunea de la Copenhaga ca sa incepem sa vorbim in cifre, va fi prea târziu”, mai considera acesta. „A venit vremea sa regândim valorificarea padurilor : pâna acum ele nu au contat decât dupa ce au fost taiate”, a mai precizat el.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.