Afacerile cu ciuperci – la o investiţie minimă de 18.000 lei, se obţine profit de 45.000 lei/an

2

– Dacă se cultivă ciuperci într-un spaţiu de 200 de metri patrati (in care sunt 2 rânduri de rastele cu câte 3 rafturi fiecare), la un ciclu de productie, cu o investitie minima de 18.000 de lei pe an se poate obtine un profit de aproximativ 45.000 de lei pe an (la o cantitate de aproximativ 7 tone).

– Investitorii pot beneficia prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), masura 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole”, de un sprijin nerambursabil de 50% din valoarea maxima eligibila a proiectului.

– Diferenţa de 2.500 de euro poate fi obtinuta apelând la Fondul de Garantare a Creditului Rural, prin programul Fermierul.

– Productia de ciuperci de cultura in România, in anul 2008, a fost de 1.664 tone, in crestere cu 53,6% fata de 2007, dar in scadere cu 34,9% fata de anul 2006, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

.

Principalele judete in care se produc ciuperci de cultura sunt Arad, Harghita, Mures si Olt. Potrivit datelor MAPDR, principalele specii cultivate in România sunt “Agaricus bisporus” (ciuperca de balegar denumita impropriu “champignion”) si “Pleurotus ostreatus” (cunoscut ca pastrav de fag).

În România se mai cultiva si alte specii de ciuperci precum ciuperca alba termofila (Agaricus edulis), buretele rosiatic (Pleurotus florida), buretele brun (Pleurotus sajor-caju), buretele cornet (Pleurotus cornucopiae), buretele ciuciulete (Coprinus comatus), ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata). Ciupercile comestibile reprezinta un produs agroalimentar foarte valoros datorita continutului bogat in substante nutritive.

Atât gustul cât si aroma acestora, sunt apreciate indiferent de sezon, prin consumul in stare proaspata sau conservata. Raspândite in toata lumea, ciupercile numara aproape 200.000 de specii, subspecii, varietati si forme ale acestora, din care 8.700 numai in tara noastra.

La nivel mondial se produc circa 1,5 milioane tone ciuperci anual. Pe plan european se produce aproximativ 60% din aceasta cantitate, adica in jur de 900.000 tone, principalele tari producatoare de ciuperci sunt Franta, Polonia, Italia si Ungaria. Dintre toate speciile de ciuperci, românii prefera insa specia Agaricus, in timp ce in strainatate este mult mai apreciata specia Pleurotus.

Cultura ciupercilor “Pleurotus” a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare exploziva in multe tari din lume, fiind usor de cultivat, nepretentioase si utilizând ca strat de cultura deseuri provenite din prelucrarea hârtiei, rumegus si altele care se aseaza in saci.

Ciupercile din specia Pleurotus au un continut nutritiv ridicat motiv pentru care sunt considerate ca inlocuitori ai carnii. Pleurotus contine 18 aminoacizi esentiali organismelor vii si sunt recomandate in alimentatia diabeticilor, pentru combaterea anemiilor, dar si pentru mineralizarea organismului (contin vitamina K, P, B12, minerale ca siliciu, seleniu etc.).

Dupa proteina obtinuta industrial din soia, aceste ciuperci se situeaza pe locul doi in lume din punct de vedere al calitatii nutritive. Potrivit datelor MAPDR, pe lânga valoarea lor alimentara, ciupercile de cultura constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop.

În cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine.

Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme.

Alt avantaj al cultivarii ciupercilor este acela ca ocupa spatii reduse raportat la cantitatea de productie, deoarece, având talie mica, in anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie de lumina sau nu sunt influentate de lipsa acesteia.

În acest scop, se pot realiza culturi pe 3-6 nivele, pe acelasi metru patrat de suprafata, facându-se astfel economie de spatiu. Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea se consuma toate partile componente.

Astfel, procentul de utilizare reprezinta 99-100%. Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 100-120 de zile, (de la insamântare pâna la ultimul recoltat), iar acest lucru face ca investitia sa fie amortizata intr-un timp scurt, având in vedere numarul ciclurilor de cultura care se pot realiza pe an, de pe aceeasi suprafata.

De asemenea, un alt avantaj de o importanta deosebita il constituie faptul ca prin cultivarea ciupercilor in spatii inchise si prin folosirea miceliului unor specii comestibile cunoscute, se evita orice suspiciune de intoxicare.

Spre exemplu, in cazul unui tunel de 200 de metri patrati (in care sunt 2 rânduri de rastele cu câte 3 rafturi fiecare), la un ciclu de productie, cu o investitie minima de 18.000 de lei pe an se poate obtine un profit de aproximativ 45.000 de lei pe an la o cantitate de aproximativ 7 tone.

Datele MAPDR prezinta si un alt avantaj principal pe care il au crescatorii de ciuperci, care se refera la faptul ca amortizarea investitiei se face intr-un timp foarte scurt – aproximativ 2 ani in cazul culturilor de dimensiuni mici si 5-6 ani in situatia in care producatorul detine suprafete de peste 2.000 de metri patrati.

Pentru a infiinta o cultura de ciuperci este nevoie de spatiu bine izolat de mediul exterior, igienizat si dotat cu instalatie de apa potabila, ventilatie, instalatie electrica de incalzire si racire a aerului.

O ciupercarie este rentabila daca se intinde pe o suprafata minima de 100 metri patrati. Pe acest spatiu se pot amenaja terase, astfel incât dimensiunea economica a exploatatiei sa fie de cel putin doua unitati (2 UDE), spre a putea fi eligibila pentru finantare europeana.

În cazul speciei “Agaricus” randamentul este de 20 – 27 kilograme pe metru patrat.

În situatia in care compostul este produs la nivelul crescatoriei, profitul se poate dubla. Astfel, daca intr-un an se realizeaza doua sau 4-5 cicluri de cultura, rezulta un randament de 30-80 kg/metru patrat/an.

Investitorii pot beneficia prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), masura 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole”, de un sprijin nerambursabil de 50% din valoarea maxima eligibila a proiectului. Astfel, in cazul unei investitii de 5.000 euro, sprijinul european nerambursabil este de 2.500 euro.

Diferenţa de 2.500 de euro poate fi obtinuta apelând la Fondul de Garantare a Creditului Rural, prin programul Fermierul, sau direct, printr-un credit bancar garantat chiar cu investitia.

Un procent suplimentar de 5% se acorda pentru investitiile realizate de fermierii cu vârsta sub 40 de ani la data depunerii cererii de finantare.

Valoarea maxima eligibila a unui proiect finantat prin Masura 121 este de 2 milioane de euro.

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. ion preda spune

    da,dar cum se poate intra in posesia fondurilor nerambursabile ca birocratia este in floare si spagari nu te ajuta decit pentru interesul lor.ori cei care sunt pusi pentru a da informatiile necesare nu-si cunosc atributiile ori le este frica de necunoscut si atunci te plimba de la unul la altu pana te lasi pagubas.in rest articolul este pe intelesul tuturor care vor sa-si desghida o afacere de acest gen.

  2. muie romania spune

    Va chinuiti degeaba sa obtineti fonduri europene … ele au o destinatie speciala prestabilita : Elena Udrea si cateii lui Basescu .

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.