Ce şanse au magistraţii să-şi rotunjească veniturile, după protest?

0

Daca atunci când angajatii din sectorul public au amenintat cu greve, dupa ce guvernul a anuntat un pachet de reforme menit sa reduca salariile lor, nimeni nu a fost surprins, amenintarea Consiliului Suprem al Magistraturii de a continua protestul, dupa ce judecatorii si-au asigurat reglementari care arata ca erau indreptatiti la o crestere de salariu, a venit ca un soc iar statul nu are nici el prea multe optiuni, scrie ziarul britanic Financial Times (FT).

Multi experti considera greva inceputa la 1 septembrie drept ilegala, insa fara sedinte de tribunal exista putine sanse de a se da un verdict. Laura Stefan, expert in probleme juridice in cadrul Societatii Academice Române, afirma ca, daca politia face greva tribunalele pot decide ca ea este ilegala, insa nu exista nimeni care sa decida asupra ilegalitatii grevei judecatorilor.

De la inceperea grevei, multi judecatori au refuzat sa judece cazurile neprioritare, care nu implica minori sau arestari. Judecatorii sunt in greva din cauza efectelor unei legi a platilor din sectorul public, care se refera la intregul sector public din România. Guvernul incearca sa implementeze aceasta lege, cu incurajarea FMI, cu care a semnat anul trecut un acord de imprumut in valoare de 20 de miliarde de euro.

Legea salarizarii unitare in sectorul public va lega toti angajatii publici de o grila salariala definita prin multipli ai unui salariu de baza de 700 de lei românesti (circa 165 de euro) pe luna.

Unul din oficialii implicati in pachetul de imprumut al FMI recunostea vizavi de lege ca este vorba de un “instrument obtuz”, scrie FT, dar “in conditiile apropiatelor alegeri nu este de nici un folos doar sa avertizezi guvernul sa reduca salariile, pentru ca, daca guvernul isi ia numai un angajament superficial atunci nu se va intâmpla nimic”.

Cazul judecatorilor este insa unul sensibil. De ani de zile, România este presata de UE sa amelioreze calitatea sistemului ei judiciar, in cadrul luptei anticoruptie. Guvernele succesive au intarit ramura judiciara, crescând independenta sa fata de Ministerul Justitiei precum si salariile judecatorilor si procurorilor pâna intr-acolo incât ei au ajuns sa fie printre cei mai bine platiti functionari publici, noteaza ziarul britanic.

Actualmente, un judecator incepator primeste un salariu de 600 de euro pe luna, comparabil cu salariul unui medic primar la urgenta si mai mult decât un profesor universitar. Pâna in 2000, judecatorii erau de asemenea incadrati intr-o grila de salarizare prin care functionarii publici primeau suplimentari de salarii, pentru a compensa dificultatile specifice muncii lor.

În cadrul acestei grile, oficialii de la care se cerea respectarea confidentialitatii ca parte a muncii lor erau indrituiti la un bonus special, la fel ca si cei al caror loc de munca implica un nivel de stres deosebit.

Pâna de curând, folosirea unui computer ca parte a meseriei era rasplatita cu o suplimentare de salariu. Bonusurile, introduse in anii ’90 in momentul in care salariul din sectorul privat a inceput sa-l depaseasca pe cel al functionarilor publici, au contribuit la o inflatie semnificativa a salariului din sectorul public, cheltuielile din acest sector crescând cu 86% in ultimii 3 ani.

Din 2000, când suplimentele salariale pentru judecatori au fost eliminate, atunci când salariile lor au inceput sa le depaseasca pe cele din restul sectorului public, judecatorii au cautat sa obtina de la colegi verdicte care sa stipuleze ca excluderea lor de la bonusuri este o discriminare.

Consiliul Suprem al Magistraturii, cu ajutorul judecatorilor de la Curtea Suprema, cere colectiv plata salariilor restante, in intregime. Catalin Predoiu, ministrul justitiei, a promis ca va da curs acestor cereri, desi nu imediat.
Compensarea in intregime a pretentiilor salariale ale judecatorilor ar urma sa coste circa 3 miliarde de euro, intr-o perioada in care guvernul prognozeaza un deficit bugetar de 7,2% pentru acest an, pe fundalul unei caderi a economiei, care s-ar putea contracta cu pâna la 10%.

Problemele sunt complicate de faptul ca cei mai multi judecatori cu experienta, cei de la Curtea Suprema si de la Consiliul Suprem al Magistraturii, si-au vazut deja implinite solicitarile, dat fiind ca bugetul lor provine direct de la Ministerul Finantelor si nu de la atât de asediatul Minister al Justitiei.
Asa cum afirma Laura Stefan, situatia este de asa natura incât judecatorii cel mai bine platiti primesc tot ce solicita iar cei cu salariile cele mai mici nu primesc nimic.

Lidia Barbulescu, presedintele interimar al Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), declara, la rândul ei, ca spectacolul judecatorilor care emit decizii legat de propriile niveluri de compensare salariala doar creeaza “aparenta” unui conflict de interese. “Judecatorii nu au luat in persoana decizii legat de situatia lor, noi incercând sa rezolvam neintelegerea de o maniera decenta”, adauga Barbulescu.

Ea mai preciza ca sistemului judiciar trebuie sa i se acorde un control independent asupra bugetului propriu, pentru a evita conflicte similare pe viitor. Pozitia unica detinuta in cadrul societatii de catre judecatori nu lasa guvernului decât foarte putine instrumente la dispozitie pentru a rezolva conflictul. Asa cum arata ministrul Predoiu, tot ceea ce poate face Ministerul Justitiei este sa discute cu magistratii si sa le prezinte argumentele sale.

“Toate puterile isi impart responsabilitatea pentru buna functionare a statului iar cei din fruntea profesiei juridice trebuie sa inteleaga nevoile noastre la fel ca si pe cele ale sistemului judiciar”, declara ministrul.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.