Drumul Loganului: succesul Daciei a atras Ford să investească în România

0

Companiile Dacia si Ford ramân optimiste in ce priveste viitorul industriei de automobile in România, in ciuda infrastructurii deficitare, care descurajeaza unii investitori.

Împreuna, cei doi producatori spera ca vor putea face presiuni pentru imbunatatirea infrastructurii tarii, noteaza cotidianul Financial Times, in editia de luni (28 septembrie 2009).
Dacia intentioneaza sa lanseze o versiune 4×4 a Loganului sau in 2010 si investeste 160 milioane de euro intr-un nou centru de cercetare si dezvoltare in România, care ii va permite sa transfere testarea vehiculelor din Franta in aceasta tara.

“Venirea lui Ford demonstreaza ceea ce Dacia a aratat: faptul ca România este cu adevarat o tara industriala”, explica Francois Fourmont, directorul general al companiei. În 1999, când producatorul francez Renault a cumparat Dacia, o companie de stat aflata in suferinta, viitorul parea sumbru pentru sectorul auto din România, care nu atrasese investitii occidentale la scara celor din tari precum Ungaria sau Cehia.

Plecând de la premisa ca exista cerere pentru un automobil adaptat pentru tarile in curs de dezvoltare, usor de intretinut si cu suspensii care sa faca fata drumurilor dificile, Renault a inceput productia Loganului, o masina pe care sa o vânda pentru numai 5.000 de euro.

Subsidiara Renault a salvat industria auto din România, producând 1.340 de automobile zilnic in perioada de vârf din 2008; criza a dus insa la scaderea cu 60% a cererii interne in trimestrul patru, iar productia a fost suspendata saptamâni la rând pentru ajustarea stocurilor la noile conditii. Salvarea a venit de pe urma programelor occidentale de innoire a parcurilor auto.

Atunci când guvernul german a introdus prima de 2.500 euro pentru a stimula cererea de automobile noi, pe timpul crizei, obiectivul sau a fost sa sprijine industria germana. Însa Dacia s-a dovedit un beneficiat neasteptat, dupa ce consumatorii si-au dat seama ca prima de casare echivaleaza cu jumatate din pretul unui Logan nou.
Cererea de export a luat avânt si, dupa ce au petrecut mare parte a iernii stând acasa cu 80% din salariu, muncitorii companiei s-au intors la lucru, iar fabrica produce acum la intreaga capacitate.

Daca inainte Dacia producea Loganul in primul rând pentru piata interna, el poate fi vazut acum pe strazile din Europa Occidentala. “Circa 85% din productia noastra merge acum la export”, spune Francois Fourmont. În primele 6 luni ale acestui an, 40.000 de automobie au mers catre Germania, 25.000 catre Franta si numai 23.000 au fost cumparate in România. Anul trecut, Dacia a avut venituri de 2,8 miliarde de euro, reprezentând circa 2% din PIB al României.

În ultimii 2 ani, România a recuperat mult din investitiile pierdute in anii 1990 in favoarea vecinilor sai central-europeni mai bogati. În septembrie 2008, un alt moment marcant a fost venirea producatorului american Ford la Craiova, unde vrea sa fabrice un nou model Transit si, ulterior, un nou automobil ieftin, ale carui detalii sunt inca secrete.

Pozitia României ca centru de productie nu a fost lipsita insa de probleme. Orasul Cluj era increzator ca va fi ales pentru amplasarea unei noi uzine Daimler anul trecut, dar a fost intrecut “la mustata” de Ungaria. Analistii cred ca, in cele din urma, reteaua rutiera mai bine dezvoltata a tarii vecine a facut diferenta.
Principalele piete vest-europene sunt inca la 20 de ore de mers cu masina de România, iar infrastructura deficitara este cel mai mare motiv de nemultumire pentru Dacia si Ford.

“Aceasta este o problema oriunde mergem”, recunoaste Nadia Crisan, de la Ford, si adauga: “Dar in România, drumurile sunt prioritatea numarul unu in acest moment.” Ar mai putea dura insa pâna când dorintele producatorilor auto – noi legaturi rutiere intre Craiova, Pitesti si capitala, legaturi feroviare imbunatatite si modernizate spre portul Constanta – sa fie implinite.

Dupa 8 ani de crestere economica, tara nu are decât tot doua autostrazi, iar la autostrada Transilvania, care va aduce Bucurestiul la opt ore de Viena, s-au facut putine progrese dupa cinci ani de lucrari. Într-o perioada de recesiune si de reduceri bugetare impuse de FMI, putine progrese sunt de asteptat si in anii urmatori, noteaza Financial Times.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.