FT: Bucureştiul luptă împotriva crizei

1

Dupa decenii de oprimare sub dictatorul comunist Nicolae Ceausescu, anii 1990 au fost unii marcati de tulburari si ocazii pierdute, când România a ratat investitiile straine ce i-au salvat de la scufundare pe vecinii ei din Europa Centrala.

Când boom-ul a venit in sfârsit, tinerii profesionisti din Bucuresti au avut mai multi bani ca niciodata, noteaza ziarul britanic Financial Times in unul din seria de articole consacrate României in editia de luni, 28 septembrie.
În conditiile in care nou-venitele banci, fabricantii si investitorii imobiliari au facut ca salariile si preturile la case sa creasca vertiginos, oamenii frecventau in numar mare locuri extravagante unde puteau fi remarcati, precum cluburile de noapte, adesea cheltuind sume ce i-ar fi facut sa roseasca pe londonezi, scrie ziarul britanic mentionat.

Asta era atunci. Astazi, localurile exclusiviste din nordul Bucurestiului sunt mai putin aglomerate decât anul trecut pe vremea aceasta. Barurile ostentative se intrecusera in ultimii ani care mai de care in opulenta. Unul a instalat candelabre, altul a angajat DJ internationali, in timp ce altul a instalat chiar o piscina. Ajunsesera sa simbolizeze extravaganta anilor boom-ului din România.

Tara a suferit insa major de pe urma efectelor crizei creditelor. Creditarea pentru locuinte, care a crescut cu 60-80% anual in ultimii trei ani, s-a prabusit in contextul in care pietele si-au pierdut increderea in capacitatea bancilor de a continua expansiunea creditelor.
Exporturile au scazut puternic iar economia s-a contractat cu 6,2 % anual in primul trimestru al lui 2009, in timp ce in al doilea a scazut cu 8,7%, pierzând toate câstigurile dobândite in ultima jumatate a lui 2008.

Cu toate acestea, chiar daca nu mai sunt atât de aglomerate, barurile sunt departe de a fi goale. Desi România a apelat in primavara la Fondul Monetar International (FMI) si la Uniunea Europeana (UE) pentru un pachet de sprijin de 20 de miliarde de euro, se pare ca a scapat de cele mai rele efecte ale crizei, este de parere FT.

“Sunt moderat optimist privind cifrele”, spune Dominic Bruynseels, presedintele executiv al Bancii Comerciale Române (BCR), membra a bancii austriece Erste Group. Productia industriala a crescut usor, a relevat Bruynseels, iar odata cu pachetul FMI care va stabiliza moneda a revenit un anumit grad de siguranta in planificarea afacerilor. Cu toate acestea, 2009 va fi inca un an dur.

Potrivit estimarilor guvernului român, economia s-ar putea contracta cu 8,8% anul acesta iar deficitul bugetar prevazut, dupa mai multe revizuiri, se asteapta sa atinga 7,2%. Altii sunt mai pesimisti. Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicata, a afirmat: “Am avut cea mai mare crestere a PIB din istoria noastra anul trecut, iar acum am cazut de la acest apogeu.

Am putea scadea cu 10% anul acesta”. Atunci când criza va trece, factorii care au facut din România o destinatie atractiva pentru investitii vor ramâne. La o populatie de 22 de milioane de locuitori, România are un PIB pe cap de locuitor de 15% din media UE, comparativ cu 25%, in Polonia si 35%, in Ungaria. Nivelurile creditului intern sunt de asemenea scazute, de ordinul a 42% din PIB, comparativ cu 7% in Polonia.

România este al doilea cel mai mare nou stat membru al UE dar are o piata subdezvoltata, potrivit FT: tara are numai 167 de masini pentru transportul in comun la 1.000 de locuitori, comparativ cu 351 in Polonia si 566 in Germania, lasând loc din belsug pentru crestere. Finantarea de 30 de miliarde de euro pe care UE intentioneaza sa o acorde pâna in 2014 va putea ajuta procesul.

Chiar daca se va dovedi ca este o prabusire temporara, sfârsitul boom-ului a survenit intr-un moment rau pentru cel care este in cea mai mare masura asociat cu el – presedintele Traian Basescu, noteaza ziarul britanic. Probabil ca va recandida in noiembrie dupa ce a incheiat un mandat de cinci ani. Personalitate impulsiva si generatoare de disensiuni, potrivit FT, Basescu s-a facut popular acasa si in strainatate prin declaratiile sale stridente de a veni de hac coruptiei.

Dar, la fel ca majoritatea clasei politice, si-a pierdut credibilitatea dupa ce a insistat ca tara nu va fi afectata de criza si nu va fi nevoita sa faca apel la FMI, mai comenteaza FT.
Basescu ramâne favoritul in câstigarea alegerilor, dar multi lideri de afaceri isi exprima in particular speranta ca un succesor mai putin impetuos ar putea asigura stabilitate.

Totusi, chiar si contracandidatul sau, social-democratul Mircea Geoana, a recunoscut ca orice succesor va trebui sa actioneze tot atât de frenetic ca Basescu, mai precizeaza FT. “A schimbat caracterul republicii noastre pentru totdeauna”, afirma Geoana, care sustine ca politicile “prociclice” din ultimii cinci ani au lasat tara mai indatorata si intr-o forma mai rea decât era de asteptat.

În contextul apropiatelor alegeri prezidentiale, guvernul, o mare coalitie dintre democrat-liberalii lui Basescu si social-democratii lui Geoana are putina marja de manevra. Condus de aliatul lui Basescu, premierul Emil Boc, executivul se straduie sa puna in aplicare reducerile de cheltuieli cerute de FMI. În mod inevitabil, procesul nu va fi unul nedureros.

Desi protestele din sectorul public au fost relativ reduse la tacere, totusi un brat al puterii in stat a creat tulburari. În pofida unui consens in rândul expertilor legali ca actiunea lor este ilegala, magistratii si-au pus “ciocanelele” in cui, declansând o greva la inceputul lunii. Lidia Barbulescu, presedintele interimar al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, spune ca conditiile in care sunt nevoiti sa lucreze magistratii sunt “umilitoare” iar reducerile de cheltuieli propuse in sectorul public le vor inrautati pur si simplu.

Liviu Voinea este ingrijorat de faptul ca fara reforme structurale reale, România va iesi slabita din criza. “Suntem cu spatele la zid”, spune el, adaugând ca salariile din sectorul public trebuie reduse drastic. O administratie publica ineficienta are proiecte de investitii care se confrunta cu dificultati de coordonare, ceea ce inseamna ca anii de câstiguri din vremea boom-ului au fost risipiti pe salarii si cheltuieli de consum.

România are inca numai doua autostrazi, intr-o perioada in care oamenii de afaceri spun ca infrastructura saraca dezavantajeaza tara. Exista o serie de indicii ca guvernul intâmpina dificultati in plata facturilor sale: micii intreprinzatori se plâng ca inspectorii fiscali exagereaza in râvna lor de a creste veniturile, in timp ce bancile raporteaza ca clientii lor din domeniul micilor afaceri sunt impinsi in pragul falimentului din cauza amânarii indelungate a rambursarii TVA – desi guvernul spune ca sistemul computerizat a accelerat lucrurile.

Guvernatorul Bancii Nationale a României, Mugur Isarescu, a afirmat: “Cresterea economica s-a bazat in mare masura pe un nivel inalt al importurilor, ceea ce a creat venituri imense din TVA. Dar daca importurile scad cu 50%, veniturile vor scadea considerabil”.
FMI este multumit de progresele pe care le-a inregistrat România de la semnarea unui program de sprijin financiar realizat pe o perioada de doi ani, in luna martie, desi cursa a fost mai dura decât s-a anticipat.

“Guvernul face progrese privind programul economic. Tintele au fost atinse la sfârsitul lui iunie, dar sunt necesare ajustari bugetare suplimentare deoarece recesiunea a fost mai profunda decât s-a asteptat majoritatea oamenilor”, a afirmat Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru România. Cu toate acestea, recunoscând inevitabilul, FMI a convenit sa transfere urmatoarea sa transa de finantare, direct in conturile Ministerului de Finante lipsit de cash, mai degraba decât sa-l canalizeze prin Banca Nationala, asa cum se obisnuieste.

Potrivit lui Isarescu, acest lucru “nu schimba prea mult lucrurile, deoarece ajunge oricum intr-un cont al bancii centrale, dar usureaza mult situatia”. Consultantul politic Dorel Sandor spune ca guvernul a actionat acceptabil, având in vedere constrângerile financiare si apropiatele alegeri: “ Dl Boc este un bun custode si acest lucru nu este un lucru rau in vreme de criza”. Pentru unii, totusi, perspectiva câtorva ani grei este salutara.

Dan Pascariu, presedintele CA al UniCredit Tiriac a afirmat: “Aceasta generatie mai tânara, copii pâna la revolutia impotriva comunismului din 1989, a asistat numai la crestere in viata lor adulta. Vad la ei sentimentul ca li se cuvine si stiu totul. Acest dus rece este binevenit, pentru ca invatam gestionarea crizei”, citeaza in final FT.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Simion spune

    Basescu asociat cu criza? E ca si cum l-a acuza pe taximestristul care m-a dus la intalnire ca nu m-a sarutat iubita la intalnirea aceea!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.