Sistemele antirachetă ale SUA vor fi amplasate pe platforme marine mobile

Pâna acum, continentul european a fost scutit de cataclismul unui razboi nuclear. Cu toate acestea, la 20 de ani de la sfârsitul Razboiului rece, relatari din presa prezinta rapoarte care ar fi fost socante chiar si in plin conflict intre Est si Vest, din perioada postbelica, noteaza jurnalistul de ancheta Rick Rozoff, intr-un articol publicat de revista australiana Australia.TO.

Un articol din 27 septembrie dintr-o sursa islandeza, cu titlul: “SUA ar putea lansa rachete de la Marea Baltica”, il cita in acest sens pe purtatorul de cuvânt al Departamentului pentru Studii Strategice si de Aparare de la Universitatea Nationala de aparare a Finlandei, comandantul Juha-Antero Puistola, in timp ce un website al fortelor armate ale SUA se referea la 28 septembrie la planul scutului antiracheta propus ca despre “o batalie majora, complexa si periculoasa in spatiul european”.

La 28 septembrie, un articol cu titlul “Flota BMD (Ballistic Missile Defense) planuieste o misiune de aparare a Europei”, a fost publicat de Navy Times, care a relatat ca navele de aparare antibalistica au devenit cheia de bolta in cadrul unei noi strategii nationale.
Mai degraba decât senzori de câmp si rachete instalate pe teritoriul Poloniei si Cehiei, SUA vor mentine in primul rând prezenta a cel putin doua sau trei nave BMD Aegis in apele care inconjoara Europa, cu incepere din 2011”.

Aceste evolutii merg pe linie cu prezentarea sefului Pentagonului Robert Gates din 17 septembrie in care, confirmând anuntul presedintelui Obama de a inlocui proiectul predecesorului sau de plasare a zece interceptoare de rachete la sol in Polonia si a unei instalatii de radar in Cehia, a stabilit o strategie in trei pasi. În cadrul unei informari la Ministerul Apararii, alaturi de vicepresedintele Statului Major Interarme, generalul James Cartwright, Gates a explicat logica din spatele acestui demers.

“Am dovedit capacitatea de a intercepta rachete cu raza scurta si medie de actiune cu ajutorul unor interceptori cu baza la sol si pe mare, sprijiniti de senzori mult imbunatatiti.
Acest lucru ne permite desfasurarea unei retele distributive de senzori mai degraba decât o locatie unica fixa, de genul celei preconizate pentru Cehia”. Instalatiile cu baza la sol sunt mai usor de monitorizat si de neutralizat in cazul in care exista suspiciuni ca vor fi parte a unui iminent prim atac.

Supravegherea marina, aeriana si spatiala si desfasurarile de rachete vor fi mai greu, daca nu imposibil, de urmarit si neutralizat. A doua etapa a programului european al scutului antiracheta al Pentagonului va implica “interceptoare SM-3 ameliorate, cu baza la sol, precum si alte componente ale sistemului”, a dezvaluit Gates.

Referindu-se la ceea ce se prefigureaza a fi planurile de a contracara un prim atac – sau al doilea – in primul razboi al rachetelor din Europa, Gates a mai precizat:
“În timp, aceasta arhitectura vizeaza incorporarea continua a noi si mai eficiente tehnologii, precum si de interceptoare care isi extind raza de acoperire, ameliorând capacitatea noastra de a lovi multiple tinte si de a creste supravietuirea intregului sistem”.

Pericolul invocat in mod repetat de seful Pentagonului este Iranul. Întrebarea care se pune este de ce rachetele Patriot vor continua sa fie trimise si activate in Polonia desi ele nu mai pot fi prezentate ca protejând rachetele de interceptare americane cu baza la sol amplasate pe acest teritoriu?
Desfasurarea de Patriot nu a intentionat niciodata sa apere Polonia de atacuri iraniene, ci a vizat contracararea planurilor rusesti de desfasurare de rachete cu raza scurta de actiune, la Kaliningrad, la frontiera cu Polonia.

În conditiile in care desfasurarea acestor rachete nu mai poate invoca pretextul apararii locatiilor rachetelor americane cu raza lunga de actiune de atacuri imaginare “de preemptiune” al Iranului, scopul se dovedeste a fi ceea ce adversarii scutului au sustinut intotdeauna: protejarea Poloniei de Rusia.

Cum vor arata lansatoarele de rachete gata sa fie desfasurate practic peste noapte in tara vecina Rusiei a fost indicat la Conferinta anuala privind Apararea cu Rachete si Spatiul organizata de Agentia privind Apararea Antiracheta a Pentagonului la Huntsville, Alabama, unde prototipul unui “interceptor in doua faze proiectat sa fie desfasurat global in 24 de ore preconizat sa fie stationat la baze NATO din Europa, a fost prezentat de fabricantul de arme dornic sa-l produca, Boeing Company din Chicago.

La briefing-ul sau din 17 septembrie de la Pentagon, Gates a anuntat si planuri de “desfasurare a noi senzori si interceptori in nordul si sudul Europei”. Dând dovada de tact, nu a specificat unde anume in nord si sud vor fi plasate capacitatile de a detecta, urmari si dobori rachetele inamice, dar nu este greu de stabilit destinatiile, potrivit analistului.

Fostul sef al Statului Major pentru rachete strategice din Rusia, generalul Viktor Esin, a comentat saptamâna trecuta o probabilitate: “Acum trebuie sa fim siguri ca planurile SUA referitoare la intarirea capacitatii ABM nu vor crea o situatie in care nave de razboi dotate cu astfel de sisteme sa fie deplasate din marile Nordului si Mediterana la Marea Neagra, fapt ce ar ridica un pericol la adresa fortelor nucleare strategice rusesti”.

Gazeta Wyborcza a dezvaluit luna trecuta ca Pentagonul intentioneaza sa mute focalizarea scutului antiracheta pe Balcani, Israel si Turcia. Relatari ulterioare s-au axat pe statele din Caucazul de Sud Georgia si Azerbaidjan ca locatii pentru extinderea retelelor de interceptare a rachetelor mai aproape de Iran si la frontiera sudica a Rusiei. Relatarea din Navy Times discuta despre transferul scutului antiracheta acordând prioritate Balcanilor, regiunii Marii Negre si Orientului Mijlociu, dând exemplul USS Stout, un distrugator din clasa Arleigh Burke dotat cu rachete.

În vara trecuta nava a fost desfasurata pentru exercitii militare in Mediterana de Est, cu Israelul si Turcia (Operatiunea “Reliant Mermaid” – Sirena de incredere) iar apoi s-a deplasat in Marea Neagra in cadrul primei desfasurari ca parte a sistemului Aegis de interceptare de rachete cu baza pe mare al Pentagonului. USS Stout a vizitat membrii NATO Bulgaria si România si tara candidata la aderarea la Alianta, Georgia, in perioada in care s-a aflat in misiunea pe Marea Neagra.

În timp ce vizita a treia tara a participat la exercitii militare comune cu marina tarii-gazda in sudul Abhaziei, unde s-ar putea afla locul unui nou razboi din Caucaz in oricare moment. Expansiunea unui sistem de interceptare de rachete al SUA si NATO de-a lungul unei traiectorii noi care incepe in Balcani si inainteaza de-a lungul frontierei sudice a Rusiei si spre est spre cea a Chinei, nu este noua.

Noua este insa implementarea ei in prezent, fiind in acelasi timp si periculoasa, potrivit analistului. Inovatiile in sistemul de interceptare a rachetelor proiectate de Pentagon vor pune un accent mai mare pe “navele de aparare antiracheta” de desfasurat si deplasat “in apele din jurul Europei”. Astfel, se specifica ca “in Europa va fi nevoie de mai multe crucisatoare modernizate capabile sa lanseze SM-3 si rachete mai avansate.

Acest lucru va avea un efect asupra ultimului program de constructie navala”. Proiectul Pentagonului de a stationa 100 SM, initial, pe nave din largul coastelor unor tari europene si pe teritoriul acestora ar putea duce la o situatie in care un comandant BMD ar putea fi raspunzator pentru o batalie majora, complexa si periculoasa in spatiul european, trebuind sa lanseze zeci de rachete pentru a distruge zeci de atacatori.

Referirea imediata este la Iran dar cu implicatii pentru Rusia, in conditiile in care desfasurarile de nave dotate cu rachete in Baltica si Marea Neagra nu se vor limita la Iran. Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat ca “programul de aparare antiracheta al SUA devine mai putin previzibil in conditiile in care desfasurarea de elemente ale scutului in Oceanul Arctic reprezinta cel mai rau scenariu”.

De ce a constientizat el asa de tardiv pericolul planurilor privind submarinele dotate cu rachete in Oceanul Arctic, având in vedere ca Directiva Prezidentiala privind Securitatea Nationala din 9 ianuarie, din SUA, nu a ascuns intentiile Casei Albe si Pentagonului in acest sens?: “SUA au interese extinse si fundamentale de securitate nationala in regiunea Arctica si sunt pregatite sa opereze atât independent cât si in comun cu alte state pentru a proteja aceste interese”.
De asemenea, NATO si-a formulat in termeni fara echivoc interesul in extinderea prezentei sale in ceea ce a numit “Nordul Superior”. La 28 septembrie, planul a fost subliniat de Rogozin: “Gheata se va retrage, se va topi, ceea ce insemana ca NATO va fi prezenta in Arctica.

Au planificat acest lucru de mult timp si in imprejurari foarte rele apararea strategica antiracheta a SUA va ajunge acolo la bordul navelor”. Într-un comentariu patrunzator, publicat la 26 septembrie de The Nation din Pakistan, autorul lui, Shireen M. Mazari, a scris: “Nu vor exista amplasari de BMD in Polonia si Cehia dar vor exista sisteme BMD plasate pe platforme marine foarte mobile pentru a contracara un pericol imaginar in mare masura, la adresa Europei si SUA, din partea Iranului”, precizând de asemenea: “Acum, BMD si-a focalizat atentia pe razboiul nuclear, crescând pericolul folosirii armelor nucleare intr-un astfel de conflict”.

Concluzia analistului este ca noua strategie a scutului antiracheta, flexibila si avansata tehnologic, prezinta un pericol deoarece creste mai degraba decât sa scada tensiunile internationale, coboara pragul declansarii unui razboi nuclear al SUA si aliatilor din cauza invulnerabilitatii percepute a agresorului si privind un razboi nuclear intentionat sau nu. Acesta ar transforma Europa si o mare parte din restul lumii intr-o gigantica necropola, avertizeaza in final autorul articolului.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.