Opt idei din spatele succesului chinez

Beijingul celebreaza la 1 octombrie 60 de ani de existenta a Republicii Populare Chineze, iar fanfara ii va irita cu siguranta pe cei ale caror inclinatii ideologice nu tolereaza ca o “tara comunista” sa fie atât de increzatoare in fortele proprii, noteaza Zhang Wei-Wei, profesor la Geneva School of Diplomacy si translator de engleza al fostului lider chinez Deng Xiaoping si al altor lideri chinezi la mijlocul anilor ’80, in paginile cotidianului International Herald Tribune.

Criticii Chinei doresc sa sustina ca, in pofida succesului economic al tarii, aceasta nu are “mari idei” de oferit. Pentru semnatarul articolului, exact aceste idei mari sunt cele care au modelat cresterea majora a Chinei. Iata 8 dintre acestea:

1. Încercarea de a descoperi adevarul din fapte, un concept vechi chinez si totodata credo-ul fostului lider chinez Deng Xiaoping, care a crezut ca faptele nu dogmele ar trebuie sa serveasca drept criteriu ultim pentru aflarea adevarului.

Astfel, Beijingul a conchis ca nici modelul comunist sovietic, nici democratia occidentala nu sunt potrivite pentru o tara in dezvoltate pentru a se moderniza si ca democratizarea urmeaza de obicei modernizarea mai degraba decât o precede.

Citeste si:  Turnul Eiffel, transformat în pădure virtuală cu ocazia Conferinţei mondiale asupra climei

2. Primatul vietii bune a locuitorilor sai. Beijingul a imbratisat acest concept de guvernare stravechi chinezesc potrivit carora eradicarea saraciei este cel mai fundamental drept, iar aceasta idee a pavat enormul succes al Chinei.

3. Importanta gândirii holiste. Influentata de traditia sa filosofica, China a dezvoltat o strategie holista de modernizare incepând cu 1980 pâna azi.

4. Statul ca virtute necesara. Contrar viziunii americane despre stat ca un rau necesar, transformarea Chinei a fost condusa de un stat luminat. De asemenea, contrar lui Mihail Gorbaciov, care si-a abandonat vechiul stat pentru a descoperi ulterior imperiul sau clatinându-se, Deng Xiaoping a reorientat China de la urmarirea utopiei maoiste spre promovarea modernizarii.

5. Guvernarea buna conteaza mai mult decât democratizarea. China respinge dihotomia stereotipa democratie versus autocratie si sustine ca natura statului, inclusiv legitimitatea sa, trebuie sa fie definite prin substanta sa, cum ar fi spre exemplu, prin buna guvernare.

Citeste si:  Consumul de carne procesată creşte de două ori riscul de deces ca urmare a insuficienţei cardiace

6. Legitimitatea data de performanta. Criterii cum ar fi performantele inregistrate in combaterea saraciei, si, din ce in ce mai mult, in promovarea unui mediu curat, sunt factori-cheie in selectarea oficialilor.

7. Învatarea selectiva si adaptarea. Chinezii au dezvoltat o capacitate remarcabila de a invata selectiv si a se adapta la noile provocari, asa cum o dovedeste cât de rapid a imbratisat China revolutia IT pentru a excela dupa aceea in domeniul respectiv.

8. Promovarea armoniei in diversitate, urmând un vechi ideal confucianist. Pe de alta parte, China se confrunta insa cu provocari serioase cum ar fi lupta impotriva coruptiei si reducerea diferentelor dintre regiuni. Cu toate acestea, China are toate sansele sa continue sa urmeze aceste idei mai degraba decât sa imbratiseze democratia occidentala, deoarece aceste idei au functionat si s-au integrat bine in felul in care gândesc oamenii si in cultura politica unica a Chinei, concluzioneaza semnatarul articolului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner