EUR
4,81 RON
(+0.02%)
USD
4,43 RON
(+0.24%)
GBP
5,72 RON
(+0.7%)
CHF
4,53 RON
(+0.1%)
BGN
2,46 RON
(-0.12%)
BYN
1,98 RON
(+0.2%)
CAD
3,33 RON
(+0.29%)
RSD
0,04 RON
(+0.05%)
AUD
2,91 RON
(+0.63%)
JPY
0,04 RON
(+0.41%)
CZK
0,19 RON
(+0.54%)
INR
0,06 RON
(+0.13%)

 

CCR a amânat pentru 9 decembrie 2009 luarea unei decizii în cazul legilor asumate de Guvernul Boc

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat miercuri (28 octombrie 2009) pentru 9 decembrie, luarea unei decizii în ceea ce priveşte constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea Legii reorganizării instituţiilor publice, a Legii educaţiei şi a Legii salarizării unitare a personalului bugetar, asumate de Guvernul Emil Boc în şedinţa comună a celor două Camere din data de 15 septembrie.

Legea educaţiei şi cea a reorganizării instituţiilor publice au mai fost discutate de judecătorii CCR, însă aceştia au amânat dezbaterile pentru 28 octombrie.

Liberalii au depus pe 23 septembrie la CCR sesizările de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale şi, împreună cu UDMR, a Legii de restructurare a agenţiilor din subordinea Guvernului, de raţionalizare a cheltuielilor publice, susţinere a mediului de afaceri şi respectare a acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, iar pe 26 septembrie sesizarea asupra Legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin aceste sesizări, liberalii atrag atenţia asupra unor „abuzuri incalificabile” ale Guvernului Boc care a arătat „grabă şi superficialitate” când şi-a asumat răspunderea pe aceste legi, susţinea în luna septembrie viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu.

Sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii educaţiei a vizat cu precădere referirile la susţinerea examenului de bacalaureat, care creează o discriminare între elevii din instituţiile de stat şi absolvenţii învăţământului privat. De asemenea, au fost contestate prevederile referitoare la autonomia universităţilor şi discriminarea creată de lege între cei care s-au născut înainte şi cei care s-au născut după intrarea în vigoare a actului normativ, care prevede că fiecare cetăţean român va primi la naştere 500 de euro. De asemenea, PNL atrage atenţia în sesizare că există o serie de prevederi ale legii care demonstrează că sistemul de învăţământ universitar şi preuniversitar rămâne politizat.

În legătură cu Legea reorganizării unor autorităţi şi instituţii publice, o prevedere neconstituţională, în opinia PNL, ar fi cea care interzice cumulul salariului cu pensia, chestiune asupra căreia CCR s-a mai pronunţat o dată şi a dat decizie de neconstituţionalitate.
Un alt posibil articol neconstituţional este, potrivit liberalilor, cel care prevede concediul de zece zile fără plată, prevedere care limitează cetăţenilor „dreptul la muncă şi la venituri normale câştigate din muncă”.

În ceea ce priveşte sesizarea de neconstituţionalitate a Legii unice de salarizare, PNL anunţa printr-un comunicat, că această acţiune se constituie într-o formă de luptă democratică împotriva acţiunii iresponsabile a guvernanţilor care au decis prin promovarea acestei legi, cu preţul nerespectării Constituţiei României, să încalce drepturile fundamentale ale cetăţenilor români şi să arunce în sărăcie populaţia ţării prin diminuarea veniturilor.

„Sesizarea la Curtea Constituţională vizează: încălcarea art. 114 din Constituţia României, prin decizia Guvernului de asumare a răspunderii, în aceeaşi zi, pe trei proiecte de lege, încălcarea dispoziţiilor art. 141 din Legea fundamentală conform cărora Guvernul avea obligaţia de a solicita pentru acest proiect de lege avizul Consiliului Economic şi Social”, se arăta în comunicatul de presă.

Liberalii susţin în sesizare că au fost încălcate mai multe prevederi din Constituţie, printre care şi cea referitoare la articolul 47, arătând că este pentru prima dată după 1990 când unor bugetari le scad, practic, veniturile nete câştigate până în prezent.

„Dacă până acum cetăţenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creştere ale salariilor şi veniturilor, începând cu luna ianuarie banii primiţi vor fi mult mai puţini”, arătau liberalii. PNL mai susţine că s-au încălcat şi dispoziţiile art. 41 alin 1, 2 şi 5 din Constituţie.

„Prin eliminarea cumulului de funcţii practic este limitat şi încălcat dreptul constituţional al oricărei persoane la muncă, drept ce nu poate fi îngrădit de stat. Dreptul la muncă este un drept fundamental, de natură patrimonială recunoscut de Constituţie ca şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care nu poate fi îngrădit în mod arbitrar de către stat. Or, prin interzicerea cumulului de funcţii practic dreptul la muncă este grav încălcat, prin legea criticată fiind interzis unei persoane să muncească cu cumul de funcţii. Aşadar, pentru aceste considerente considerăm că textul criticat încalcă prevederile constituţionale”, motivează liberalii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata