Demografie în Balcani: rata fertilităţii în scădere dramatică

Demografia reprezinta un motiv de alarma in multe tari balcanice. Daca in Bosnia si Kosovo problema poate fi fundamentala, in Macedonia, incercarea guvernului de a oferi ajutor financiar pentru a-i incuraja pe macedoneni (in rândul carora rata nasterilor este scazuta) sa aiba mai multi copii, excluzându-i insa din aceeasi politica pe albanezi, a fost respinsa de catre Curtea Constitutionala in luna aprilie, noteaza publicatia britanica The Economist.

Potrivit demografului sârb Goran Penev, populatia Serbiei este in prezent de 7,2 milioane de locuritori (fara Kosovo). Cu toate acestea, Serbia are una dintre cele mai imbatrânite populatii din Europa si o rata scazuta a fertilitatii, ceea ce face ca populatia sa se reduca cu 30.000 de persoane pe an. Acest lucru nu se intâmpla pentru ca sârbii au devenit mai bogati si doresc familii mai mici, ci ca urmare a anilor de razboi si de greutati economice. Penev se teme ca, intr-un scenariu pesimist, populatia Serbiei s-ar putea reduce pâna la jumatatea acestui secol la doar 6 milioane de persoane.

La rândul sau, populatia Croatiei (4,4 milioane de locuitori) este in scadere, chiar daca nu atât de dramatic. Ca si in Spania si Italia, influenta Bisericii Catolice a scazut, regiunile locuite din sârbii care au fugit in 1995 ramân rar populate, iar planurile de repopulare cu etnici croati din alte tari au esuat. În Bosnia, demografia este o problema de politica inalta. La ultimul recensamânt iugoslav din 1991, Bosnia avea o populatie de 4,3 milioane de locuitori.

Citeste si:  Moneda euro şi bursele europene în creştere, după anunţarea planului UE

În prezent, ea este estimata la 3,8 milionae, ca urmare a imigratiei si a celor circa 100.000 de morti din razboi. Pe de alta parte, nimeni nu stie cu siguranta care este numarul locuitorilor, iar timpul pentru organizarea unui referendum in 2011 aproape a expirat. În luna octombrie, bosniacii (musulmani) si croatii au respins legislatia care pregatea referendumul, iar Milorad Dodik, premierul Republicii Srpska, a declarat ca va accepta recensamântul doar daca oamenii sunt intrebati de ce etnie apartin.

Liderii bosniaci se tem insa ca Dodik doreste sa arate ca putine persoane care nu sunt de origine sârba traiesc in Republika Srpska, dându-i astfel motiv sa se intrebe de ce mai exista un stat bosniac. În Kosovo, ca si in Bosnia, demografia inseamna razboi prin alte mijloace. Etnicii albanezi au boicotat recensamântul din 1991, insa o estimare din 2006 sustine ca numarul kosovarilor se ridica la 2,1 milioane, peste 90 la suta dintre acestia fiind kosovari albanezi.

Citeste si:  Creşterea ratei obezităţii necesită intervenţii de urgenţă

Cu toate acestea, demografa Mimoza Dushi, este de parere ca numarul locuitorilor din Kosovo atinge 2,5 milioane. Implicatiile ar putea fi majore. Kosovo i-a oferit minoritatii sale sârbe concesii mari, pentru a-si asigura recunoasterea din partea Occidentului, insa majoritatea sârbilor refuza in continuare sa participe la institutiile kosovare.

Potrivit oficialului guvernamental sârb Oliver Ivanovic, nu traiesc mai mult de 115.000 de etnici sârbi in Kosovo, Din acest motiv, unii kosovari se intreaba de ce aceasta minoritate merita un statut atât de special. De asemenea, Ivanovic este de parere ca sârbii kosovari nu vor participa la recensamântul din 2011.
Si in Kosovo, fertilitatea scade. Dushi crede ca rata este de 2,2, cu doar putin deasupra nivelului necesar pentru o populatie stabilila. Daca in 1950 acceasta era de 7,8, in 1990, ea ajunsese la 3,6.

Si mai dramatic este colapsul fertilitatii in Albania, care a involuat de la o rata a fertilitatii de 2,0, in 2000, la 1,33, in 2007. Daca in 1999, populatia albaneza numara 3,3 milioane de locuitori, in 2008 aceasta scazuse la 3,1 milioane, si nu ca urmare a faptului ca albanezii aveau mai putini copii ci pentru ca multe femei aflate la vârsta la care putea face copii emigrasera.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner