Corupţia aruncă o umbră asupra României

La 22 noiembrie, românii nu vor decide doar in privinta noului presedinte al tarii, ci, cel mai probabil, si in privinta viitorului guvern, comenteaza joi (19 noiembrie 2009) publicatia European Voice.

Vor exista fraude masive atunci când românii se vor prezenta la urne la 22 noiembrie pentru a-si alege un nou presedinte, a avertizat un ministru in luna septembrie. Avertismentul l-a costat pe ministrul social-democrat Dan Nica portofoliul internelor. Demiterea sa a generat plecarea partidului sau din coalitia aflata la guvernare, alaturi de Partidul Democrat Liberal (PDL), si caderea guvernului condus de premierul Emil Boc in urma unei motiuni de cenzura aprobata de parlament.

Observatorii internationali sustin ca nu au existat niciun fel de nereguli in campanie, insa cursul evenimentelor generate de afirmatiile lui Nica a stabilit fundalul pentru desfasurarea alegerilor si subliniaza provocarea imediata cu care se va confrunta noul presedinte: crearea unui guvern stabil.
De la caderea guvernului Boc, la 13 octombrie, puterea a ramas in mâinile PDL, sustine Alina Mungiu-Pippidi, presedintele Societatii Academice din România, un think-tank cu sediul la Bucuresti.

Între timp, presedintele Traian Basescu si parlamentul s-au luptat pe subiectul noului guvern. Opozitia, la care s-a adaugat PSD, doreste un guvern condus de Klaus Iohannis, primarul Sibiului, insa Basescu, liderul de facto al PDL, – apreciaza sursa citata – a ignorat sansa unui guvern de coalitie, facând doua incercari esuate de a crea un guvern minoritar condus de apropiati de-ai sai.

Întrebarile cu care se vor confrunta românii in aceasta duminica – si in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, programat pentru 6 decembrie – sunt, prin urmare, daca sa il pastreze pe Basescu la Presedintia României si cum sa rezolve cel mai bine impasul legat de noul guvern.
Daca românii vor vota asa cum au facut-o la alegerile parlamentare din noiembrie 2008, câstigatorul va fi liderul PSD, Mircea Geoana, insa, in mod traditional, românii nu voteaza pentru presedinte tinând cont de optiunea pentru partide. Basescu pare favorit, insa competitia este extrem de strânsa, sustin observatorii.

Traian Basescu a declarat ca va dizolva parlamentul si va convoca alegeri legislative anticipate in cazul in care câstiga scrutinul prezidential din 22 noiembrie, insa ulterior s-a razgândit si a precizat ca nu are nicio intentie in acest sens. O astfel de situatie lasa România cu perspectiva unor luni de dispute, iar daca va fi formata o majoritate guvernamentala care se opune lui Basescu, urmeaza ani de coabitare dificila intre presedinte si un astfel de executiv.

Citeste si:  Ghidul alegătorului din țară. Care este procedura de vot la urne

O victorie pentru Geoana ar inlesni aparitia unui guvern majoritar, desi parteneriatul PSD cu partidele care se opun lui Basescu este fragil. Indiferent care va fi componenta guvernului, acesta se va confrunta cu uriase provocari economice. Fondul Monetar International (FMI) estimeaza ca economia României s-a contractat cu 7,5%-8%, iar autoritatile române s-au vazut nevoite sa ceara imprumuturi de urgenta, in valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro, de la FMI si UE.

Plata acestor transe de imprumut a fost amânata din cauza crizei politice. În lipsa unui guvern mandatat de parlament, nu a fost elaborat nici bugetul pentru 2010, iar reformele cerute de comunitatea internationala nu au fost adoptate.
FMI sustine ca exista un “acord larg” intre principalele partide din România pentru a reduce deficitul, care se ridica in prezent la 8 la suta din PIB, la 5,9 la suta in 2010.
Exista insa diferente substantiale. Grevele si protestele sindicatelor nu l-au impiedicat pe Basescu sa-si faca campanie pe baza unei platforme de reducere a deficitului.

Citeste si:  China și-a dublat contingentul militar din Hong Kong, spun specialiștii

Acest manifest aparent auster intr-un moment in care somajul a ajuns la 8 la suta a devenit tentant pentru multi ca urmare a apelurilor repetate ale lui Basescu de a reduce numarul de parlamentari, de la 471 la 300, si a promisiunilor sale de a-i ajuta pe tarani. În schimb, Geoana crede ca este nevoie de mai multe investitii publice.
Recesiunea a facut esecul României de a administra bine fondurile UE si mai costisitor, principalii candidati abordând toti problema necesitatii unui mai bun management si a unei mai bune absorbtii a fondurilor comunitare.

Însa Mungiu-Pippidi remarca ca liberalul Crin Antonescu, cel de-al treilea plasat in cursa pentru prezidentiale si cu potential de a avea un rol instrumental in formarea unei noi coalitii guvernamentale, a cerut ca procurorii anticoruptie sa fie inlocuiti. Daca se va intâmpla asa, acuzele de coruptie, aparenta cauza pentru actuala criza politica, vor ramâne un element important in politica româneasca.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner