LAPAR: Băncile ar trebui să fie educate cu privire la fondurile structurale

Bancile ar trebui sa fie educate cu privire la ceea ce inseamna fondurile structurale si dezvoltarea rurala, a afirmat, vineri (20 noiembrie 2009), la o dezbatere pe tema viitorului Politicii Agricole Comune, presedinte le Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din România (LAPAR), Adrian Radulescu.

Raspunzând unor afirmatii facute de alti participanti la eveniment, potrivit carora România ar trebui sa investeasca in educatia si in cercetarea din agricultura, Radulescu a subliniat ca prima educatie spre care ar trebui sa se indrepte factorii de decizie din sistem este educatia bancilor.
“Aveti dreptate când spuneti sa investim in educatie.

Si prima educatie ar fi educatia bancilor cu privire la ce inseamna fondurile structurale si dezvoltarea rurala. Bancile nu au habar de acest lucru. Eu am negociat cu peste 15 banci in ultimii doi ani. Am avut un program in care am discutat cu toate bancile – sa le explicam, sa le educam ce inseamna agricultura si dezvoltare rurala. Banii de la Uniunea Europeana nu sunt dati pentru cei cu experienta, ci trebuie sa cream noi fermieri.

Trebuie sa-i scoatem din acest statut de agricultura de subzistenta si sa-i trecem la agricultura comerciala. Si atunci vin (bancile – n.r.) cu teorii false despre lipsa de experienta sau ca acesti oameni nu vor reusi sa faca aceste investitii”, a spus Radulescu.
Acesta a subliniat ca bancile nu suporta niciun risc la acordarea de credite in agricultura pentru cofinantarea proiectelor din fonduri europene, insa nu au educatie.
În acest sens, el a explicat ca acest tip de credit este garantat 100% prin Fondul de Garantare a Creditului Rural, iar agricultorii primesc “50 pâna la 60% din valoarea grantului si mai primesc si un avans de 50% din grant ca sa dezvolte acest proiect”.

“De asemenea, se mai adauga investitia in garantie si, cu toate acestea, bancile sustin sus si tare ca e lipsa de experienta, ca este start-up. Recunosc ca 5 – 7 – 10% dintre proiecte sunt nebancabile, dar, din punctul dvs. de vedere (al bancilor – n.r.) la ora asta sunt 90%”, a spus presedintele LAPAR. Potrivit acestuia, doar 11% din proiectele aprobate pâna la aceasta data au fost finantate.

Citeste si:  Irimescu: Nu facem o revoluţie peste noapte în privinţa personalului; căutăm tineri valoroşi ce pot întineri agricultura

“Eu am o experienta pe Cooperativa Muntenia. Pe programul SAPARD, am coordonat 81 de proiecte care au fost realizate, am 71 de proiecte pe FEADR si de doi ani nu reusesc sa finantez macar unul.
Am reusit in sfârsit cu o banca dupa 2 ani, cu Volksbank. Abia ieri am primit un credit de 50 de milioane sa finantam aceste proiecte si tot timpul v-ati legat, domnilor de la banci, de cuvintele start-up si lipsa de experienta. Gresit ! Hai sa vedem cum reusim sa finantam aceste proiecte!”, i-a indemnat el pe reprezentantii bancilor prezenti la eveniment.

La rândul sau, fondatorul grupului de firme Kosarom, Neculai Apostol, a spus ca nu trebuie acuzate numai bancile. “Avem o problema cu bancile… Noi trebuie sa avem o problema cu noi. Ca fost prefect al judetului Iasi, ca fost parlamentar timp de patru ani, nu am avut intelegere decât la colegii mei de la asociatiile profesionale. Dam bani pentru semisubzistenta .. ..Noi ce facem, ne ducem in Evul Mediu cu semisubzistenta asta ? Trebuie o delimitare clara intre agricultura de subzistenta si agricultura de mare performanta”, a afirmat Apostol.

În opinia sa, Guvernul ar trebui sa garanteze proiectele declarate eligibile. În acelasi context, fostul director al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, Dan Gherghelas, a afirmat ca in perceptia sa bancile nu gasesc atractiv acest sector din cauza lipsei de predictibilitate a afacerii.
“Bancile au dreptate. De ce sa finanteze un start-up, daca nu stiu cât timp va vinde, cui va vinde. .. Spre exemplu, la sectorul vegetal, o banca ia in calcul faptul ca nu stie sigur cât va produce, cât va vinde si la ce pret.

Banca vrea sa vada un flux de numerar consistent, modul de organizare a producatorului”, a precizat Gherghelas. La rândul sau, reprezentantul BRD, Catalin Toncea, a explicat ca acele criterii pe baza carora se desfasoara analiza acestor proiecte nu sunt aceleasi, ca atare aici se regaseste marja acelor proiecte care nu pot fi cofinantate din cauza ca a fi eligibil nu este neaparat egal cu a fi finantabil.

Citeste si:  SYMMETRIA IAŞI 2007 SRL - notificare privind deschiderea procedurii insolvenţei

Pe de alta parte, inlocuirea scrisorii de confort cu declaratia pe propria raspundere a beneficiarului la momentul depunerii proiectului este de cele mai multe ori cauza refuzarii la finantare a acelui proiect. “Pentru ca in contextul in care cultura economico-financiara a beneficiarilor nu implica o discutie cu banca la momentul alcatuirii acelei declaratii, datele nu au niciun fel de realitate in cele mai multe cazuri.

Dincolo de asta, transparenta fluxurilor financiare la nivelul producatorilor agricoli si lipsa de experienta a celor mai multe start-up-uri in dezvoltarea unor proiecte in domeniul agricol este unanim recunoscuta”, a spus el. De asemenea, Toncea a atras atentia asupra faptului ca, inainte de intocmirea documentatiei pentru proiect, beneficiarul ar trebui sa ceara bancii un punct de vedere cu privire la viabilitatea acestui proiect.

El a subliniat ca foarte putine firme de consultanta ii sfatuiesc pe potentialii beneficiari de proiecte sa discute cu banca. “Foarte putini beneficiari reusesc sa intre intr-un dialog profesionist cu o societate de consultanta care sa-i transmita faptul ca nu numai Autoritatea de Management este cheia realizarii acelui proiect, ci si banca si, ca atare, foarte putini vin si la banca sa le solicite un punct de vedere privind viabilitatea acelui proiect.

Si ma refer la etapele de inceput ale depunerii acelui proiect, când banca nu apare nicidecum, consultanta isi presteaza serviciul, isi incaseaza banii, iar beneficiarul ramâne cu documentatia in brate eligibila sau neeligibila, dar oricum nevandabila”, a aratat Toncea.
Potrivit acestuia, bancile sunt interesate sa finanteze aceste proiecte in masura in care, la nivelul MAPDR, “se poate lupta ca aceste criterii de eligibilitate, de transparenta, de aducere la suprafata a fluxurilor economico-financiare sa poata deveni realitate”. “Nu este nicidecum o pozitie contrara intereselor de dezvoltare a agriculturii românesti”, a subliniat Catalin Toncea.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner