În Germania începe unul dintre ultimele mari procese ale nazismului

John Demjanjuk, 89 de ani, este acuzat ca ar fi participat la uciderea unui numar de 27.900 de evrei in lagarul de exterminare de la Sobibor.

Procesul sau ar urma sa se incheie in mai 2010, la 66 de ani de la faptele de care este acuzat. Procesul care incepe luni, 30 noiembrie, la Munchen, este unul dintre ultimele mari procese ale nazismului, scrie publicatia elvetiana Le Temps.

În vârsta de 89 de ani, John Demjanjuk, apatrid, este acuzat de participare la uciderea a 27.900 de evrei, in perioada martie – septembrie 1943 in lagarul de exterminare de la Sobibor (astazi in Polonia), unde ar fi lucrat ca gardian, in conformitate cu actul de acuzare.

Aducerea lui Demjanjuk in fata Curtii cu juri este punctul final al unei indelungate batalii judiciare. Acuzatul a fost predat in mai de Statele Unite, unde traia modest din 1952. În 1993, scapase de pedeapsa cu moartea in Israel, la capatul unui prim proces. Noua inculpare a lui Demjanjuk trebuie pusa pe seama celulei din Ludwigsburg, insarcinata in Germania cu urmarirea criminalilor nazisti.

John Demjanjuk este, potrivit acuzarii, Iwan Demjanjuk, un tractorist de la un colhoz din Ucraina, inrolat cu forta de armata sovietica in 1940, pe când avea 20 de ani. În 1942, Demjanjuk cade in mâinile nazistilor. Milioane de soldati sovietic i, facuti prizonieri de Wermacht, aveau sa piara in lagarele naziste. Demjanjuk ar fi acceptat, in aceste conditii, oferta de colaborare cu nazistii.

Mii de ucraineeni, letoni, estonieni, lituanieni si polonezi, adesea temuti de prizonieri pentru cruzimea lor, au colaborat astfel cu masina de exterminare nazista. Demjanjuk ar fi supravegheat, la inceput, prizonierii evrei obligati sa munceasca intr-o ferma agricola, dupa care a fost trimis la Sobibor si in lagarul de concentrare de la Flossenburg (nu departe de Republica ceha).

Dupa incetarea razboiului, Demjanjuk reuseste sa ajunga in 1952 in Statele Unite prezentându-se ca o victima a stramutarilor fortate impuse de nazisti soldatilor din Armata Rosie. Probabilul sau trecut nazist trece atunci neobservat. Documentele prezentate de refugiat vorbesc totusi de un fost loc de resedinta la Sobibor. În Statele Unite, el adopta prenumele John si se reprofileaza profesional in domeniul repararii auto.

Mult mai târziu, vânatorii de nazisti i-au dat de urma. Ei au fost convinsi intr-o prima etapa ca au de-a face cu “Ivan cel Groaznic”, temutul gardian de la Treblinka. În 1986, Demjanjuk este predat Israelului, iar in 1988 este condamnat la moarte, la capatul unui proces fluviu, pentru participare la uciderea a 800.000 de evrei. Va fi eliberat in 1993, avându-se in vedere indoielile cu privire la identitatea sa. El a petrecut sapte ani in puscariile israeliene, dintre care cinci pe “coridorul mortii”.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Celula Ludwigsburg reia intr-adevar dosarul de la zero. Aceasta administratie ad hoc urmareste, din 1958, in zona de sud-vest a Germaniei, nazistii acuzati de crime de razboi si de crime impotriva umanitatii comise in strainatate. Din anul 2000, la conducere se afla Kurt Schrimm, 60 de ani. 1,6 milioane de fise cartonate tapiseaza zidurile acestei cladiri oficiale, asemanatoare cu atâtea altele din Germania.

La Ludwigsburg sunt consemnate numele a 692.000 de persoane banuite ca ar fi participat la crimele naziste sau de a fi fost martori la ele. Documentele atesta trenuri de deportare, executii sumare, operatiuni de comando SS. Germana juridica este, in acest domeniu, foarte apropiata de jargonul nazist, potrivit Le Temps. În documentele consemnate la Ludwigsburg un masacru se numeste “operatie de epurare” iar comandourile de executie sunt “grupuri de actiune”.

“În cazul lui Demjanjuk, dosarul este solid”, considera Kurt Schrimm in presa germana. În miezul procesului se va afla un document de identitate emis de centrul de exterminare de la Sobibor, care a fost gasit ulterior. Acest document a fost eliberat de SS la incheierea unui stagiu de formare ca gardian de lagar, urmat la Trawniki. Documentul cu numarul 1393 poarta mentiunea, adnotata de mâna, “transferat la Sobibor la 27.3.43”.

La Munhen, circa 30 de supravietuitori ai Holocaustului sau descendentii lor se vor constitui in parte civila. Niciunul dintre ei nu l-a vazut pe Demjanjuk la Sobibor. Singurele marturii directe sunt declaratiile scrise ale unor martori, in prezent, decedati. Acuzarea intelege deci sa obtina o recunoastere a culpei prin asociere: pentru ca Demjanjuk a lucrat la Sobibor, el nu a putut decât sa participe la crimele naziste, Sobibor fiind un pur lagar de exterminare, nu si lagar de munca. 27.900 de evrei au fost gazati acolo in perioada in care Demjanjuk lucra ca gardian.

“Sa se faca in sfârsit dreptate, sunt cuvintele care continua sa-mi vina in minte, acum dupa atâtia ani”, spune Jules Schelvis, un cetatean olandez in vârsta de 88 de ani, al carui bunic a murit la Sobibor. “Bunicul meu era un om batrân si nimeni nu l-a crutat. De ce ar trebui sa-l scutim acum de pedeapsa pe Demjanjuk, motivând vârsta lui?”. Apararea considera ca Demjanjuk, care va comparea in scaun cu rotile, nu va supravietui procesului sau, mai scrie Le Temps.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.