Geneva prevede un nou dispozitiv de protecţie pentru “working poor”

0

Noua lege privind prestatiile suplimentare familiale a fost trimisa parlamentului elvetian dupa o ampla consultare, la fel ca si reforma care vizeaza suprimarea venitului minim. Geneva este preocupata de situatia familiilor lucratorilor saraci.

Dupa câteva cantoane de limba germana si cantonul Vaud, care a lansat propuneri in aceasta vara, si Geneva prevede investirea a 20 de milioane de franci intr-un sistem de protectie specific, a afirmat consilierul de stat François Longchamp, seful departamentului Solidaritatea si Munca, citat de ziarul Le Temps.
Destinat familiilor care se descurca greu in pofida faptului ca parintii muncesc, adica lucratorilor saraci (“working poor”), proiectul prevede acordarea de prestatii suplimentare, similare ajutoarelor alocate pentru completarea rentelor AVS/AI (asigurare pentru batrânete si urmasi / asigurare de invaliditate).

Aceasta masura va ajuta familiile respective sa nu recurga la ajutorul social, asa cum fac in prezent: “Aceste persoane nu vor mai trebui sa justifice cazul lor o data pe luna in fata unui asistent social, dat fiind ca sunt inserate din punct de vedere social, ca nu au nevoie de o asemenea monitorizare si ca au doar dificultati financiare”, subliniaza magistratul radical.

În timp ce 2.800 de familii care lucreaza beneficiaza in prezent de ajutor social, doar aproximativ 1.700 – potrivit datelor furnizate de administratia fiscala – sunt vizate de noul dispozitiv. În prima linie se afla familiile monoparentale (ele reprezinta aproape 10% din “working poor” din Elvetia) si cele care au trei sau mai multi copii. Statistic ile indica faptul ca numarul de copii constituie un factor de saracie, ceea ce este “o situatie ingrijoratoare”, potrivit lui François Longchamp.

Pentru a ajuta aceste familii, sistemul de prestatii suplimentare prevede, in anumite conditii, sa acopere diferenta dintre cheltuielile totale ale unei familii (chirie, asigurare de boala, nevoi vitale) si veniturile sale. Pentru a beneficia de acest sistem, adultul dintr-o familie monoparentala trebuie sa lucreze la un nivel de cel putin 40%. Pentru un cuplu, timpul de lucru global trebuie sa atinga cel putin 90%.

Cheltuielile de crestere a unui copil care are mai putin de 13 ani sunt rambursate pâna la nivelul de 6.300 de franci cel mult. Se prevede o iesire progresiva din dispozitiv pe masura ce veniturile cresc.
Supus unei consultari din iunie pâna in octombrie, proiectul de lege a fost putin atenuat in raport cu versiunea initiala: in loc sa se limiteze prestatiile doar la familiile ale caror copii au mai putin de 18 ani, limita de vârsta a fost extinsa la 20 de ani, cu conditia ca tinerii sa se afle intr-un stadiu de formare.

Un alt exemplu este urmatorul: daca un copil are mai putin de un an, familia nu este penalizata daca un parinte nu lucreaza, a subliniat Anja Wyden, director general al actiunii sociale. Depus la Marele Consiliu, proiectul de lege ar trebui sa beneficieze de o ampla sustinere, estimeaza François Longchamp. Deputatul si presedintele Partidului Democrat Crestin (PDC), Fabiano Forte, califica proiectul drept “salutar”: este normal ca statul sa vina in ajutorul familiilor care muncesc si platesc impozite”.

La fel de multumita, deputata Mathilde Captyn de la partidul ecologist afirma ca este o forma de compensare a reformei Scarpa, serviciul care suplineste acordarea pensiilor alimentare. “Acest ajutor este acum limitat in timp, iar veniturile unor familii monoparentale au scazut. În unele cazuri, prestatiile suplimentare vor permite reglementarea acestei situatii.”

Anne Emery-Torracinta de la Partidul Socialist (PS) se declara in favoarea proiectului, “chiar daca PS va continua sa se lupte pentru impunerea unui salariu minim”. Mai putin entuziast, liberalul Pierre Weiss afirma ca sustine reforma “principiului”, dar critica costul acesteia. Reforma ar trebui sa intre in vigoare in 2010.
O alta reforma sociala de anvergura, daca este acceptata, ar putea fi aplicata anul viitor: aceea care prevede suprimarea venitului minim cantonal de ajutor social (RMCAS). Creat in 1994 pentru a-i ajuta pe somerii care nu mai beneficiaza de drepturi sa se reinsereze pe piata muncii, “el nu-si atinge scopuľ, considera François Longchamp.

În 2008, peste 1.400 de persoane primeau RMCAS. Rata de intoarce pe piata muncii oscileaza intre 8 si 13%. Pentru a asigura o reinsertie mai eficienta, Consiliul de stat prevede, la termen, alocarea sumei de 18 milioane. Reforma preconizeaza pentru beneficiarii ajutorului social, la fel ca pentru somerii care nu mai primesc ajutoare, un stagiu de patru saptamâni, pentru evaluarea aptitudinilor lor, pe baza unei aprecieri efectuate de intreprinderi independente. Daca se impune un control social, persoana face obiectul unei incadrari clasice prin ajutorul social.

Daca nu, ea beneficiaza de o incadrare marita pentru a gasi din nou de lucru, mai ales accesul la alocatii pentru reangajare si la locuri de munca destinate somerilor. Acest proiect provoaca opozitia stângii dure. “Deja avem de gând sa supunem problema unui referendum”, afirma Pierre Vanek, de la SolidaritéS. Este inca prea devreme ca sa putem spune daca PS se va alinia acestei initiative, dar in cadrul partidului se crede ca disparitia RMCAS “creeaza temeri”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.