În pofida crizei din Dubai, Franţa continuă să aibă încredere în sistemul financiar islamic

0

De mai bine de un an, urmând calea deschisa de Marea Britanie, mai multe tari europene, precum Franta si Germania, se straduiesc sa dezvolte, pe teritoriul lor, o piata financiara “halal”.

Ele isi adapteaza legile produselor financiare islamice, atragându-si criticile aparatorilor laicitatii. Ele finanteaza si stagii de formare universitara, destinate formarii de experti in aceasta activitate bazata pe principiile sharia – unul a fost inaugurat, la 25 noiembrie, la Universitatea Paris-Dauphine. Ele multiplica, de asemenea, conferintele pe acest subiect, relateaza ziarul Le Monde.

Fara a face un mister din obiectivul lor comun – atragerea de capitaluri din tarile Golfului, la iesirea dintr-o criza financiara care a vlaguit statele din Nord -, autoritatile publice si-au bazat comunicarea pe virtutile sistemului financiar islamic. Deoarece acesta finanteaza bunuri sau active identificate (un apartament, o uzina etc.) si nu are vocatia de a da bani cu imprumut in vederea speculatiilor pe pietele financiare, el ar fi mult mai sanatos, mai etic si mai ales mai stabil decât sistemul anglo-saxon. Ar fi un fel de “scut” impotriva formarii de bule financiare si anticriza.

Ori, problemele financiare ale emiratului Dubai constituie o surpriza neasteptata. Ele arata ca sistemul financiar islamic poate si el sa fie in dificultate. De ce atâta entuziasm pentru un sector care nu reprezinta decât 1% din sistemul financiar mondial? S-a cedat unui efect de turma (“bandwagon effect”)? S-a creat o himera Economistii si cei mai buni cunoscatori ai acestui sistem de tip nou recunosc ca trebuie analizat atent cazul Dubaiului. Ei avertizeaza insa asupra judecatilor pripite.

“Criza actuala din Dubai nu este criza sistemului financiar islamic, subliniaza Gilles Saint Marc, avocat asociat la Gide Loyrette Noue. Este vorba de explozia unei bule speculative create prin supraindatorarea emiratului si supradimensionarea infrastructurilor, intr-o conjunctura mondiala defavorabila.”
Dubaiul, care este practic lipsit de resurse naturale, trebuie sa se imprumute de pe alte piete ca sa-si finanteze proiectele de infrastructura: proiectele exagerate derulate de conglomeratul Dubai World. “Interesul sistemului financiar islamic pentru Franta nu are de sa fie afectat de aceasta criza, adauga Saint Marc.

Franta are nevoie mai mult ca oricând de capitaluri pentru a-si finanta cresterea si a pastra locurile de munca. “Potrivit avocatului, principiile care se afla la baza sistemului financiar islamic, chiar daca nu sunt apanajul acestuia, ramân pertinente: luarea in considerare a economiei reale, remunerarea in functie de fluxurile de trezorerie (cash flow) generate de activul finantat, transparenta etc.

În ceea ce-i priveste, economistii relativizeaza “efectul Dubai”. Din punct de vedere financiar, ei amintesc faptul ca emiratul nu este potential creditor pentru economiile europene, ci un debitor pe pietele financiare. Altfel spus: da, piata obligatiilor islamice de tip “sukuks”, emise de emirat, va fi zguduita daca Dubaiul nu-si ramburseaza datoria, chiar daca solvabilitatea “garantului”, emiratul Abu Dhabi, este evidenta. Dar nu, viziunea sistemului financiar islamic ca motor de crestere nu este pusa in discutie.

“Emiratul Dubai nu detine monopolul supraindatorarii, mai sunt Islanda, Grecia”, aminteste Olivier Pastré, profesor la Paris VIII, coautor al volumului “Sistemul financiar islamic, o solutie la criza? Pentru Pastré, “Franta trebuie sa recupereze intârzierea in raport cu Marea Britanie, pe o piata de 800 de miliarde de dolari de active (530 miliarde de euro), care vor deveni 1.200 de miliarde de dolari peste 10 ani”.

Aceasta opinie este, de asemenea, impartasita si de un mare numar de alesi locali, care sunt in cautare de fonduri pentru finantarea proiectelor de infrastructura, intr-un context de austeritate bugetara. Christian Sautter, adjunct la departamentul de dezvoltare economica de la primaria Parisului, afirma:
“Sistemul financiar islamic dirijeaza banii economisiti ai tarilor care dispun de importante resurse si care vor sa faca plasamente pentru epoca post-petrol. Putem sa le propunem investitii in cadrul planului nostru Paris 2020!” Pentru Sautter, dezvoltarea sistemului financiar islamic la Paris este “o provocare de competitivitate intre pietele financiare”.

Cazul Dubai trebuie studiat pentru ceea ce lasa sa se intrevada din sistemul financiar islamic. Pentru Elyes Jouini, profesor de finante islamice la Paris-Dauphine, aceasta criza arata ca “principiul impartirii pierderilor si profiturilor intre creditor si debitor nu este o vorba in vânť. Astfel, bancile care au finantat Dubaiul au devenit fragile. Dar Jouini este convins ca sistemul financiar islamic, care finanteaza economia reala si care implica o “trasabilitate totala” a riscurilor, “permite evitarea derapajelor care au condus la criza financiara din 2008”.
Pentru Laurent Weill, si el profesor de finante islamice la scoala de management de la Strasbourg, aceasta situatie arata ca “aceasta forma de sistem financiar, mai etic, comporta si riscul de a fi luata drept ceea ce nu este, adica un remediu miracoľ.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.