Bancherii unguri încheie anul 2009 pe o notă mai calmă

0

Dupa un an in care au existat zvonuri privind retrageri masive de bani ale clientilor in primavara si previziuni sumbre potrivit carora creditorii se vor scufunda sub un munte de credite neperformante, obligând bancile-mama straine sa se retraga, majoritatea institutiilor de prima marime din Ungaria par sa incheie acest an pe o nota calma, chiar inregistrând profituri modeste.

Bancherii unguri vor scoate cu siguranta un oftat discret de usurare, in conditiile in care 2010 se anunta confortabil, comenteaza ziarul britanic Financial Times. Autoritatile de reglementare nu vor recunoaste insa ca sunt surprinse de aceste evolutii.
“Îmi amintesc ca atunci când Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana (UE) au venit in octombrie 2008, ne-au spus ca vom avea probleme in sprijinirea bancilor noastre – dar nu am luat niciodata in serios acest lucru. Eram increzatori ca bancile-mama vor se vor descurca onorabil”, a afirmat András Simor, guvenatorul Bancii Nationale a Ungariei.

“Bancile au mentinut liniile de credit pentru filialele lor”, a afirmat Adam Farkas, presedintele PSZAF, Autoritatea de supraveghere a pietelor financiare din Ungaria, precizând: “Exista un sprijin foarte solid din partea bancilor-mama. Iar bancile aflate in proprietate pe plan local pot obtine lichiditati de pe piete”.
Niciunul dintre investitorii austrieci sau italieni din sectorul bancar al Ungariei nu si-a redus imp licarea, in timp ce OTP, “mamutul” local, care controleaza o treime din piata bancara, pare tot mai increzator si si-a atras laude pentru faptul ca a navigat cu atentie prin criza.

Noul calm se datoreaza eforturilor de stabilizare ale unui asa-zis guvern de experti, condus de premierul Gordon Bajnai, si care reducând cheltuielile si crescând unele taxe a restabilit increderea investitorilor. În plus, bancile s-au perfectionat ele insele intr-un nou stil de lucru.
Pâna in momentul in care, in toamna trecuta, Ungaria a fost prima tara est-europeana care s-a adresat FMI pentru a primi sprijin, bancile ei au au petrecut o jumatate de deceniu colectând bani de pe pietele internationale si imprumutând in valuta unor cetateni unguri ale caror venituri au fost in moneda locala.

Acum, in conditiile in care finantarea internationala este mai scumpa, bancile si-au schimbat abordarea. György Suranyi, presedintele CIB, filiala ungara a bancii italiene Intesa Sanpaolo, spune: “Fondurile pe termen lung au disparut din sistemul bancar ungar, in timp ce economiile pe termen scurt au crescut semnificativ”. Cresterea depozitelor a permis bancilor sa-si continue activitatile de creditare, dar acest lcuru are si un dezavantaj.

“Economiile pe termen scurt nu le permit bancilor sa ofere credite de afaceri pe termen lung”, spune Suranyi, precizând ca ar dori sa vada ca Banca Nationala face mai mult pentru a face disponibile finantari pe termen lung. Creditarea in valuta, care reprezenta 85% din creditele din Ungaria inainte de criza, a incetat. “Aproape toti au incetat creditarea in franci elvetieni”, spune Farkas, precizând: “Aproape intreaga creditare in valuta se face astazi in euro. Unii au oprit chiar total imprumutul in valuta”.

În conditiile in care Ungaria va adera in cele din urma la moneda euro iar economia ei este profund impletita cu economiile fundamentale ale UE, creditarea in euro este privita ca fiind mai putin riscanta decât creditarea in alte valute. În pofida acestui fapt, guvernul premierului Bajnai cons idera ca este nevoie de masuri pentru a restabili increderea consumatorului in sistemul bancar.
În octombrie, bancherii, autoritatile de reglementare si guvernul au semnat un acord, pe care Farkas il descrie drept un “cod de conduita pentru a asigura un comportament echitabil pe piata”.

El a explicat: “În criza, tensiunile dintre banci si debitori au crescut. Evolutia cursului de schimb a facut ca debitorii sa aiba de suferit si au rezultat imense tensiuni sociale”. Aceasta nemultumire a transformat dificultatile financiare intr-o chestiune politica, ducând la presiuni pentru ca legislatia sa reglementeze conduita bancilor. Farkas spune insa ca acest lucru nu a fost necesar.
“Opinia mea este ca e nevoie de un cod de conduita care sa descrie detaliat comportamentul corect atât in ceea ce priveste creditarea cât si raspunsul la criza platilor, dar unul care sa le acorde autoritatilor dreptul de a interveni”.

La OTP, Bursa a listat un lider local iar starea de spirit este increzatoare. Laszlo Bencsik, FO (finance officer care raspunde de gestionarea riscurilor financiare, n.red) afirma: “Avem acces la 4,3 miliarde de euro. Aproape am dublat lichiditatile anul acesta”. Banca a convenit un imprumut cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in iulie, care detine 2% din OTP, oferind o linie de credit de 200 de milioane de euro.

Bencsik afirma referitor la termenul mai lung: “Aceasta parte a lumii va avea probabil o crestere mai mare si un sistem bancar cu marja mai mare decât in Europa de Vest. Va fi un loc bun daca vrei sa ai sistem bancar standard”. Filialele bancare din regiune se afla in tari ca Bulgaria, România si Ucraina. “Banca noastra bulgara a avut o rentabilitate a capitalurilor proprii de 14% in prima jumatate, in timp ce filiala noastra româna a avut o prabusire chiar anul trecut.”

Este o strategie care a rasplatit cu generozitate in timpul celor 6 ani de boom. “Între 2000 si 2006, am avut o rentabilitate a capitalurilor proprii de peste 30% si chiar si in timpul crizei este de aproape 15%”, mai precizeaza Bencsik.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.