Elveţia ar putea redeschide dezbaterea privind aderarea la UE

0

Se pregateste cumva Elvetia sa se apropie mai mult de restul lumii, contemplând chiar ideea aderarii la Uniunea Europeana? Aceasta sugestie ar putea parea absurda, dupa ce elvetienii tocmai au votat impotriva construirii de minarete, atragându-si critici din partea vecinilor europeni si a statelor musulmane.

Iar votul impotriva minaretelor este doar inceputul. În conditiile in care se estimeaza ca somajul va atinge la anul 5% (foarte mult, pentru standardele elvetiene), politicienii din tara cantoanelor se dau peste cap sa gaseasca modalitati pentru a-si proteja muncitorii de concurenta din strainatate. Si totusi, ideea unei mai mari apropieri de UE pluteste in aer, scrie The Economist in ultimul sau numar.

În aceasta perioada de recesiune, multe state bogate ale UE au mentinut in vigoare limitarile impuse lucratorilor din cele mai noi si mai sarace state ale Uniunii, precum România si Bulgaria. Aceasta reprezinta o lovitura pentru politica granitelor deschise promovata de UE. Însa politicienii elvetieni merg si mai departe, cerând impunerea de restrictii chiar si pentru muncitorii calificati din bogatele state invecinate.

Elvetienii sunt speriati acum nu doar de celebrul instalator polonez, ci si de dentistii germani. O campanie impotriva navetistilor transfrontalieri din Franta a facut ca Miscarea Civica din Geneva sa devina al doilea cel mai mare partid din parlamentul local, cu sloganul “Geneva si genovezii pe primul loc!”
Astfel de atitudini sunt moneda curenta si in parlamentul federal de la Berna, cu statuia lui Wilhelm Tell si cu imaginile ce se doresc un tribut adus virtutilor elvetiene precum “Întelepciunea” si “Prosperitatea”.

Membrii formatiunii populiste de dreapta Partidul Popular Elvetian (SVP), cei care au si convocat referendumul privind interzicerea minaretelor, doresc acum suspendarea acordului privind libera circulatie, ce permite cetatenilor UE sa se stabileasca si sa munceasca in Elvetia, si viceversa.
Este putin probabil ca acest lucru se va intâmpla.

Conservatorii din Partidul Popular Crestin¬Democrat (CVP) considera ca suspendarea acordului de libera circulatie ar fi o “sinucidere curata”. Si totusi, pâna si ei doresc sa invoce o “clauza de salvgardare” care va permite impunerea temporara de cote de migranti din statele europene, inclusiv din Franta si Germania.
The Economist considera ca acestea nu sunt decât declaratii politice, deoarece in fapt trebuie indeplinite conditii foarte stricte pentru activarea clauzei, iar coalitia de guvernare a tarii a respins inca de acum câteva luni posibilitatea invocarii clauzei. Însa politicienii insista ca trebuie sa se puna cumva frâne migratiei.

“Pentru a fi credibili in ochii oamenilor, trebuie sa actionam”, afirma presedintele CVP, Christophe Darbellay. Una peste alta, pare ciudat ca se considera ca ar fi momentul potrivit pentru revizuirea relatiei Elvetiei cu UE.
Aceasta este o poveste incâlcita, cu referendumuri câstigate si pierdute, care au facut ca tara sa ajunga in interiorul Spatiului Schengen, insa pe dinafara Spatiului Economic European (un fel de club in afara clubului, care permite si altor state care refuza apartenenta la UE, precum Norvegia, Lichtenstein sau Islanda sa aiba acces la piata unica europeana).

Legaturile Elvetiei cu UE sunt guvernate de o retea densa formata din 120 de acorduri si tratate, dar, cu toate acestea, abordarea bilaterala este inca preferata de guvern, de mediul de afaceri si de electoratul din Elvetia.
Si totusi, ceva pluteste in aer. Un raport guvernamental din luna septembrie privind politica externa a Elvetiei a rupt un tabu si a repus pe tapet chestiunea aderarii tarii la UE, chiar daca inca “foarte timid”, dupa cum spune Christa Markwalder, o deputata liberala proeuropeana.

În noiembrie, parlamentul i-a sustinut initiativa de a cere guvernului federal un raport prin care sa raspunda la intrebarea daca actualul cadru al relatiilor Elvetiei cu UE sunt inca in interesul national. Ea recunoaste ca multi colegi de-ai sai din legislativ sunt impotriva aderarii la UE, dar au acceptat ca este nevoie de o noua dezbatere pe aceasta tema.
Proeuropenii sustin ca, pe viitor, statele individuale vor conta tot mai putin. Un recent document al guvernului privind politica externa este plin de statistici sumbre privind reducerea ponderii statelor bogate si imbatrânirea populatiei europene.

La Berna, se poate face auzit inca un argument: UE devine un partener bilateral din ce in ce mai dur. Înca dinainte de recesiune, secretul bancar elvetian si nivelul redus al impozitelor in cantoane intrasera in atentia europenilor.
Acum, UE leaga tot mai mult acordurile intre ele, astfel incât, daca elvetienii resping cooperarea intr-un anumit domeniu, atunc i ei risca sa piarda cooperarea intr-o serie de multe alte domenii.

De când a inceput criza, Elvetia a trebuit sa faca fata unui intreg tir de umilinte. Ministrul german de finante de la acea data, Peer Steinbrück, a amenintat sa ia masuri impotriva Elvetiei daca nu isi relaxeaza legislatia privind secretul bancar. Guvernul italian a trimis politia sa filmeze presupusi evazionisti fiscali care treceau frontiera inspre Elvetia.
Libia a depus o motiune la ONU prin care cerea nici mai mult, nici mai putin decât dezmembrarea Elvetiei si impartirea sa intre Germania, Franta si Italia, dupa ce politia din Geneva retinusera pentru scurt timp pe fiul si pe nora liderului libian Moammar Gaddafi, acuzati de rele tratamente aplicate servitoarelor lor.

Ulterior, desi presedintele elvetian s-a deplasat la Tripoli pentru a-si cere scuze pentru arestarea lui Gaddafi Jr., Libia a arestat si condamnat doi oameni de afaceri elvetieni.
Aceste umilinte indurate de Elvetia i-au infuriat pe multi dintre cetatenii sai. Unii sustin chiar ca intreaga disputa cu Libia a jucat un rol important in votul impotriva minaretelor dat recent de electoratul elvetian.

Altii se tem insa de izolare. Criza economico-financiara a determinat UE sa ceara cu indârjire inasprirea reglementarilor de pe pietele financiare. “Nefiind membri ai clubului, noi suntem tinta ideala pentru discriminare. Este un risc in crestere”, a declarat ministrul elvetian de externe, Miche line Calmy-Rey. Calea bilaterala devine “din ce in ce mai dificila”, pe masura ce UE isi extinde ariile legislative si obliga Elvetia sa semneze aproape automat adoptarea viitoarelor reguli comunitare, adauga sefa diplomatiei de la Berna.

Elvetia are insa si numeroase contraargumente la o eventuala aderare: nive lul redus al impozitelor, sistemul bancar inca destul de discret, contributia mare pe care ar trebui sa o plateasca la bugetul comunitar odata ce ar deveni membru cu drepturi depline. În plus, elvetienii se tem sa identitatea lor s-ar putea “dizolva” in cea a UE, disparând neutralitatea istorica a tarii si traditia indelungata a deciziilor luate prin consultare populara.
Este clar ca elvetienii pun din nou in balanta acum beneficiile si costurile relatiei lor unice cu UE. Dupa cum a demonstrat si controversatul vot impotriva minaretelor, elvetienii sunt intr-o atitudine defensiva. Si totusi, rezultatele ar putea sa fie surprinzatoare, conchide The Economist.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.