Marea speranţă a României sunt câţiva etnici germani

1

Locuitorii orasului transilvanean Avrig/Freck, fondat de colonistii sasi in secolul XII, au de anul trecut un primar tânar de etnie germana, desi orasul numara doar 70 de sasi la un total de 14.200 de suflete, oamenii neavând decât cuvinte de lauda legat de comportamentul si activitatea sa.

În ciuda faptului ca rivalii sai l-au improscat cu noroi in timpul campaniei electorale, el a câstigat primaria cu 70 la suta din voturi, scrie ziarul german Die Welt.
Arnold Klingeis, primarul din Avrig, un bucatar profesionist educat la scoala de bucatari din Heidelberg, afirma ca la alegerea sa a contribuit faptul ca este etnic german, minoritatea de care apartine bucurându-se de o imagine foarte buna in România.

Primii colonisti germani au venit in Transilvania in secolul XII, din Luxemburg, Lotaringia si de pe teritoriul diecezelor de Koeln si Trier, urmati fiind in secolul XVIII de asa numitii svabi dunareni, imigranti din sudul Germaniei, care au colonizat Banatul pe atunci parte a Imperiului Habsburgic.

Daca inainte de cel de-al doilea razboi mondial, numarul etnicilor germani era in România de 750.000, cea mai mare minoritate din tara dupa etnicii maghiari, stramutarile fortate din perioada nazista, refugierea si deportarile de dupa intrarea in tara a Armatei Rosii iar mai apoi plecarea a mii de etnici germani, vânduti pe bani grei, in anii ’70 si ’80, in perioada Ceausescu, au facut ca etnia germana sa scada dramatic, exodul germanilor culminând odata cu prabusirea Cortinei de fier si inasprirea conditiilor de stabilire in Germania, lucru care a facut ca la inceputul anilor ’90 minoritatea sa piarda majoritatea membrilor sai.

Doar in 1990 si 1991 au parasit România 150.000 de etnici germani, sentimentul dominant fiind atunci “Sa plecam in Germania – acum ori niciodata”, isi aminteste de acele vremuri Beatrice Unger, redactor sef la ziarul sibian de limba germana Hermannstaedter Zeitung. Viata urma sa se schimbe radical nu doar pentru cei plecati dar si pentru minoritatea redusa la un total de circa 60.000 de suflete.
“Totul s-a schimbat in jur si am inceput sa ne simtim straini”, povestea Martin Bottesch, presedinte al Consiliului Judetean Sibiu, legat de ultimii 20 de ani, ani in care situatia etnicilor germani a fost “foarte complicata”, atât cei care doreau sa plece cât si cei care au

optat pentru ramânere având argumente solide si unii si altii, crede el. Etnicii germani care au decis sa ramâna au fondat in 1990 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). “Am ramas pentru ca aveam sentimentul ca este nevoie de noi in România iar in Germania nu neaparať, spunea Bottesch.
Exodul germanilor i-a obligat pe cei ramasi la o “reorientare”.
Daca inainte era ceva evident ca profesorii de etnie germana sa predea conationalilor, dupa ’89 ei predau in clase formate aproape in totalitate din copii români, clasele liceului Samuel Bruckenthal din Sibiu fiind, de exemplu, formate in proportie de 90 la suta din copii de etnie româna. Beatrice Unger vorbea de “reorientare” si in ce priveste ziarul pe care il redacteaza, dat fiind ca el este citit si de români.

Privitor la sprijinul financiar acordat de catre Bucuresti scolilor, ziarelor si bisericilor ei, minoritatea disparuta nu a avut a se plânge in România democratica. La dreptul constitutional de a avea un deputat in parlament s-a adaugat insa pentru FDGR un neobisnuit succes electoral. În 2000, Klaus Iohannis era ales primar al Sibiului, desi etnicii germani reprezentau doar 1,5 la suta din populatia orasului.

Iohannis interpreta votul drept un protest fata de partidele traditionale. Patru ani mai târziu, Iohannis a fost ales cu 90 la suta din voturi, sub conducerea sa Sibiul devenind dintr-un “sat prafuit de provincie” unul din motoarele economice ale tarii. Bunul renume al etnicilor germani ar urma sa fie intarit de instalarea in functia de premier a “calului de tras”, Iohannis, potrivit Die Welt.
Între timp, FDGR a obtinut mandate de primar in zece orase, reprezentând si cel mai mare grup din cadrul Cons iliului Judetean Sibiu. Din rândurile acestei minoritati ar putea sa fie numit si urmatorul premier al României, Iohannis fiind nominalizat pentru aceasta functie de catre opozitie.

Dat fiind ca minoritatea germana a devenit asa de mica, ea nu este privita de români – spre deosebiri de situatia maghiarilor – drept o amenintare, afirma Martin Bottesch legat de succesele electorale. Primarul din Avrig opina la rândul sau ca originea germana si exemplul Iohannis au reprezentat desigur “un factor important” in alegerea sa, insa originea nu este nicidecum un certificat de licenta si nu joaca niciun rol in viata de zi cu zi de la primarie.
Pentru a putea fi luat in seama de investitori trebuie sa iesi in evidenta in calitate de comunitate, explica tânarul politician planurile sale de a pune pe picioare mult dorita independenta energetica a comunitatii sale, cu ajutorul unui parc industrial alimentat de un reactor cu biogaz.

În vitrinele librariei germane Schiller din Sibiu se afla expuse operele Hertei Mueller, lucru care indica cât de stimata si de ce succes ca rareori altadata se bucura minoritatea germana. Cu toate acestea, la 20 de ani de la schimbare, minoritatea se simte amenintata in existenta sa, noteaza Die Welt. Minoritatea are nevoie de noi membri, arata Bottesch, cei ramasi fiind prea putini pentru a asigura supravietuirea sa.

Aceia care se intorc inapoi pe ici pe colo sau “sasii de vara”, pensionari care vin sa petreaca vara in fosta tara de origine, abia daca aduc sângele proaspat asa de mult dorit. Viitorul FDGR depinde de cât de mult se deschide pentru cei interesati care nu apartin direct de minoritate, crede jurnalista Unger, in timp ce primarul Iohannis afirma ca forumul face loc intineririi insa nu acelasi lucru se poate spune despre structura de vârsta a minoritatii.
Iohannis nu se asteapta totusi ca etnicii germani sa devina in curând obiect de muzeu, insa este clar ca acestia vor fi cu timpul mai putini si mai batrâni, incheie ziarul german.

Citește și
1 Comentariu
  1. Gogu spune

    CREDIT – acesta este „secretul” sub care s-a dezvoltat Sibiul. daca la credite aveau acces si primarii de dupa revolutie, orasele s-ar fi dezvoltat rapid.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.