Începe Summitul Cop15 pe probleme de mediu de la Copenhaga

0

Copenhaga devine, incepând de luni (7 decembrie 2009) gazda celui mai important summit la nivel inalt pe probleme de mediu. Timp de doua saptamâni, liderii a 40 de tari pun la punct strategia pe termen lung privind controlul incalzirii globale.

România va fi reprezentata la acest eveniment, in zilele de 15 si 16 decembrie 2009, de doi reprezentanti ai Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic (CAPATEE) (Sulfina Barbu – presedinte, si Attila Korodi – secretar) si de Iosif Blaga, membru al Delegatiei Parlamentului României in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Potrivit Ministerului Mediului, delegatia României la negocierile Conferinta de la Copenhaga va fi condusa de ministrul Mediului si va include reprezentanti de la Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Ministerul Afacerilor Externe.

Pâna la momentul zero al discutiilor din capitala Danemarcei, s-au creat o serie de disensiuni in cadrul unor intâlniri preliminarii din care a reiesit faptul ca Europa de Vest ar refuza sustinerea financiara a tarilor mai putin dezvoltate, la rândul lor, acestea din urma solicitând concesii in privinta contributiilor pe acest sector, motivând ca acestea le-ar putea secatui economiile si asa incercate de valul recesiunii.

Toate aceste discutii contradictorii s-au purtat in decursul a doi ani, iar analistii politici sunt rezervati in privinta rezultatelor intâlnirii de la Copenhaga. În timp ce Uniunea Europeana (UE) isi asuma rolul de avocat si negociator al tarilor sarace si avanseaza ideea ca lupta impotriva incalzirii globale va costa in jur de 100 de miliarde de dolari pe an pâna in 2050, tari ca India si China se apara in fata obligatiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu Protocolul de la Kyoto, care nu prevede astfel de specificatii.

Cum, insa, documentul adoptat in 1997, expira in 2012, la intâlnirea din decembrie a.c. este nevoie de trasarea unui nou acord. Protocolul de la Kyoto se aplica din 2005, fiind semnat si ratificat in octombrie 2009 de catre 184 de tari. Principalul obiectiv al tratatului este stabilizarea concentratiei de gaze cu efect de sera din atmosfera la un nivel care sa nu pericliteze clima globala. Pe lista se regasesc 37 de state dezvoltate care s-au angajat sa isi reduca emisiile de gaze cu 5,2% fata de nivelul din 1990, pâna in 2012.

La inceputul lunii noiembrie, ultimele runde de negocieri desfasurate la Barcelona, UE a anuntat ca ajutorul destinat tarilor sarace va fi de maxim 100 de miliarde de euro pe an. Replica statelor in curs de dezvoltare nu s-a lasat asteptata si a solicitat compensari de 1% din Produsul Intern Brut anual al tarilor mai bogate, fapt catalogat de liderii acestora drept „exagerat”.

În timp ce negociatorul din partea SUA, Todd Stern, a recomandat statelor sarace sa “caute solutii practice pentru problema mediului”, primul ministru chinez, Wen Jiabao, a declarat ca statul chinez nu va semna noul acord daca in acesta nu se stipuleaza ca raspunderea pentru un mediu curat “sa fie impartita intre toate semnatarele”.
Pe de alta parte, in SUA, singura tara care nu a ratificat tratatul de la Kyoto, legea privind limitarea emisiilor de CO2 asteapta inca sa treaca de votul Senatului.

Pe acest fond de asteptare, presedintele american Barack Obama a anuntat ca vine la Summit¬ul de la Copenhaga in cea de-a treia zi a lucrarilor pentru a expune punctul de vedere al Americii. Conform noilor tendinte trasate la nivel global, tarile dezvoltate ar trebui sa investeasca in tehnologii verzi cu ajutorul carora sa reduca emisiile de gaze cu 25-30% pâna in 2020. La rândul ei, UE isi propune atingerea acestei tinte numai daca si alte tari isi iau angajamente similare.

La nivel global, China este cel mai mare emitator de gaze cu efect de sera. Pe locurile urmatoare se claseaza SUA, UE, India si Japonia. Ca raspuns la tinta de reducere a poluarii inaintata de Uniune, Coreea de Sud a anuntat ca si-a propus sa-si reduca emisiile la nivelul din 2005 sau cu 4% mai jos de acesta pâna in 2020. În acelati timp, Banca Mondiala a oferit 1,1 miliarde de dolari pentru adaptarea Africii la schimbarile climatice.

Potrivit unui studiu publicat, la jumatatea lunii noiembrie, de Centrul de Cercetare Economica si Sociala (ESRC) din Marea Britanie, emisiile de gaze cu efect de sera vor fi mai mici cu 9%, la nivel mondial, fata de previziunile din 2012. Pe de alta parte, Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a informat ca, in 2008, concentratia gazelor cu efect de sera in atmosfera a atins un nivel record, de 38 5,3 parti pe milion (ppm), in crestere cu 2 ppm fata de 2007.

La Copenhaga, in perioada 7-18 decembrie, 192 de tari vor incerca sa ajunga la un acord pentru a prelungi angajamentele Protocolului de la Kyoto asupra clime i, a carui prima faza expira la sfârsitul anului 2012. Majoritatea liderilor lumii si-au anuntat prezenta la eveniment, numarul acestora fiind de 98, din cei 192 membri ONU, potrivit Reuters.

Presedintele american, Barack Obama, va participa la summit pe data de 9 decembrie, cu o zi inainte de a primi Premiul Nobel pentru Pace, la Oslo. Majoritatea celorlalti lideri intentioneaza sa ajunga la Copenhaga pe 17 si 18 decembrie. Urmatoarea intâlnire majora pe probleme de mediu dupa Summit-ul din Danemarca, va avea loc in Mexic, in luna decembrie a anului viitor.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.