A venit momentul unei alegeri pentru planetă, la Copenhaga

0

Începând de azi pâna la 18 decembrie, presedintii planetei se intâlnesc la Copenhaga pentru a discuta despre clima. Un numar de 192 de tari vor aborda un subiect care-i intereseaza pe toti oamenii din Arctica pâna in Antarctica, trecând prin tarile tropicale sau temperate, precum Franta, obiectivul major fiind evitarea unei cresteri a temperaturii medii cu mai mult de doua grade, comenteaza ziarul Le Parisien.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, s-a declarat recent “foarte optimist in ceea ce priveste Copenhaga”. “Vom avea un acord – si cred ca va fi semnat de toate tarile membre ale ONU, ceea ce va fi un moment istoric”, a afirmat acesta pentru cotidianul danez “Berlingske Tidende”.
Întrebat, de altfel, intr-o emisiune difuzata de TV5Monde si RFI, in legatura cu controlul modului in care vor fi respectate deciziile luate la Copenhaga, Ban Ki-moon si-a anuntat intentia de a crea un grup “la nivel inalt”, compus in special din sefi de state, universitari si experti capabili sa decida eventuale sanctiuni.

Printre semnalele de bun augur, trebuie mentionat anuntul facut de China, cel mai mare producator mondial de CO2, la sfârsitul lui noiembrie, care doreste sa-si reduca emisiile de carbon. Si apoi, prezenta presedintelui american, Barack Obama, in Danemarca, la sfârsitul summitului. În 1997, predecesorul sau George W. Bush nu a ratificat protocolul de la Kyoto.
38 de tari industrializate se angajasera atunci sa reduca cu 5,2 % gazele cu efect de sera pâna in 2012. Acordurile de la Copenhaga trebuie acum sa preia stafeta. Printre prioritatile summitului de la Copenhaga figureaza tocmai extinderea protocolului de la Kyoto la Statele Unite si la tari precum China, Brazilia sau India.

Ban Ki-moon a precizat ca nu trebuie sa se piarda timp, “deoarece toate guvernele din lume sunt de acord cu faptul ca temperatura medie nu trebuie sa creasca cu mai mult de doua grade”. Un prag maxim care constituie si prioritatea Uniunii Europene.
Ministrul german al Mediului, Norbert Röttgen (Uniunea Crestin-democrata – CDU), a estimat cu o zi in urma ca summitul de la Copenhaga va fi un esec daca nu duce la un angajament in vederea ace stei reduceri.
O asemenea incalzire ar avea consecinte foarte grave: topirea ghetarilor, de exemplu, o scadere a precipitatiilor din bazinul mediteranean si un risc mai mare de disparitie pentru 30% din speciile vegetale si animale.

Potrivit expertilor Grupului Interguvernamental de Experti privind Evolutia Climei (GIEC), citati de ziarul Le Monde, tarile dezvoltate ar trebui sa-si reduca propriile emisii in limitele cuprinse intre 25% si 40% pâna in 2020 si cu 80% pâna in 2050. Or, aceste angajamente anuntate reprezinta o scadere de numai 12% pâna la 16% pâna in 2020. Va trebui, de asemenea, ca tarile nordice sa le ajute pe cele din Sud.

Chestiunile legate de valoarea financiara a ajutorului si de organismul prin care se va face acest lucru trebuie sa-si gaseasca un raspuns in Danemarca. UE ar trebui sa-si afirme in cursul acestei saptamâni disponibilitatea de a oferi un ajutor imediat cuprins intre “1 si 3 miliarde de euro” tarilor in curs de dezvoltare, pe perioada urmatorilor 3 ani (2010-2012), pentru a le sustine in combaterea efectelor schimbarii climatice, a anuntat duminica Financial Times Deutschland (FTD).

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.