Oraşele mari, responsabile în proporţie de 50% de poluarea apelor

0

În România, in ultimii 15 ani, s-a inregistrat o scadere semnificativa a concentratiilor de nitrati si amoniu din râuri, tendinta generala inregistrata in majoritatea tarilor din sud-estul Europei, se arata intr-un raport al Administratiei Nationale ‘Apele Române’ catre Agentia Europeana de Mediu (EEA).

Chiar daca concentratiile de nitrati si amoniu din râuri râmân in continuare de doua-trei ori mai ridicate in SE-ul Europei fata de cele din nordul Europei, in ultimii 15 ani, statele europene au facut progrese in ceea ce priveste politicile de gospodarire a apelor.
Din raportarea Administratiei Nationale ‘Apele Române’ catre EEA din acest an, reiese faptul ca peste 50% din cantitatile de poluanti evacuate in receptorii naturali provin din marile aglomerari umane (aglomerari cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenti).

În România, aglomerarile umane ramân cei mai importanti poluatori ai apelor, influenta lor fiind in continuare negativa asupra calitatii apelor de suprafata. Aceasta se datoreaza insuficientei statiilor de epurare sau lipsei de dotari la statiile de epurare existente, la care se adauga si amploarea dezvoltarii urbane din ultimii ani.
În acelasi timp, asa cum reiese din Rapoartele de monitoring realizate anual de Administrat ia Nationala ‘Apele Române’, in perioada 2005-2008, s-a inregistrat o reducere cu 10% a cantitatii de poluanti evacuate in receptori naturali, acest fenomen fiind determinat in special de scaderea consumului de apa potabila, precum si de realizarea sau modernizarea functionarii statiilor de epurare.

Astfel, in 2008, un procent de 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns in receptori naturali, in special in râuri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu un procent de aproximativ 80% din apele uzate cât se inregistra in perioada 2005-2006. Cu toate acestea, procentul de ape neepurate ramâne in continuare destul de mare, astfel ca obiectivul major ramâne cresterea numarului de statii de epurare si modernizarea celor existente, in vederea atingerii standardului european de calitate.

În ceea ce priveste apele uzate, in perioada 2005-2008, s-a inregistrat o scadere semnificativa a procentului de ape care trebuie epurate, respectiv de aproape 30%, de la 65,1%, cât se inregistra in 2005, la 35,57%, cât era in 2008. În ceea ce priveste procentul de ape uzate epurate corespunzator, acesta a crescut cu 10%, de la 20% cât se inregistra in 2005, la 30%, in 2008. De asemenea, procentul de ape uzate total neepurate a scazut cu aproape 12%, de la 45%, cât se inregistra in 2005, la 33,13 v, in 2008. În ceea ce priveste nivelul de functionare al statiilor de epurare, acesta este in continuare necorespunzator.

Daca in 2006, din 1035 de statii de epurare investigate (statiile de epurare ale aglomerarilor urbane, statiile industriale si agricole), doar 274 (26,5%) functionau corespunzator si 761 (73,6%) necorespunzator, in 2008, din 1.353 de statii de epurare investigate, 394 (29,1%) functionau corespunzator si 959 (70,9%) erau necorespunzatoare.

Scaderea considerabila a cerintei de apa in aceasta perioada a contribuit la reducerea poluarii apelor prin scaderea volumului de ape uzate evacuate, fiind cauzata printre altele si de: reducerea activitatii industriale, reducerea consumurilor de apa in procesele tehnologice, reducerea pierderilor de apa si implementarea noului mecanism economic in domeniul gospodaririi apelor.

În privinta agriculturii, Romania se afla inca intr-o situatie de dificila determinata de fragmentarea excesiva a proprietatii (gospodariile de subzistenta fiind predominante), dotarea slaba cu masini si utilaje, situatia precara a infrastructurii rurale, folosirea redusa a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor, reducerea dramatica a suprafetelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finantare, lipsa unui sistem functional de credit agricol.

Situatia existenta a lucrarilor de infrastructura a sistemelor de colectare si tratare (epurare) a apelor uzate, in special in zonele rurale, necesita un volum mare de investitii in asemenea lucrari, implicând costuri foarte ridicate.
Implementarea Directivei 91/271 CEE privind epurarea apelor uzate urbane este evaluata, conform Planului de implementare al Directivei (2004), la 9,5 miliarde euro pentru investitii, din care 5,7 miliarde euro pentru statiile de epurare si 3,8 miliarde euro pentru sistemele de canalizare.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.