Suveranul Pontif, jurnaliştii şi răul inevitabil

0

Exista un repros ce li se face cel mai des jurnalistilor, o ctitica sau un indemn ce-i insoteste dintotdeauna: “Voi jurnalistii nu stiti sa vedeti si sa relatati decât rauľ”. Daca aceste cuvinte vin insa din partea Suveranului Pontif in persoana, se impune o explicatie, scrie ziarul italian La Stampa intr-un editorial de miercuri (9 decembrie 2009).

Nu este deloc absurda sau exagerata reactia impotriva raului care in fiecare zi se deverseaza asupra oamenilor din mass-media. Pentru un jurnalist a deschide televizorul de dimineata si a desface pachetul de ziare este primul gest, o pregatire rituala a profesiei, “rugaciunea laica de dimineata”, potrivit lui Hegel. Exista tentatia de a merge in directia pe care o indica Papa: sa inchizi ochii, sa lasi la o parte ziarele, televizorul si sa te indrepti spre o lume normala in care lucrurile si relatiile – fara zgomotul de fond al mass-media – ies in evidenta ca bijuteriile in cutiile lor de catifea.

În rarele zile in care media, datorita sarbatorilor sau din cauza grevelor, nu apar, viata pare mai transparenta si mai posibil de trait. Se spune ca meseria de jurnalist otraveste lumea iar ziaristii sunt ca o banda de cinici. Ei si-ar putea asuma aceasta lectie, limitându-se la a dori sa afle si sa relateze numai lucrurile care linistesc, care ii leaga de alti oameni, mai degraba decât ceea ce divizeaza. Raul poate fi redus la ceva scurt, la o aluzie imediat ascuns sub un val. Dar ar fi aceasta o viata deplina, o alegere cu adevarat pozitiva?, se intreaba editorialul.

Ca raul exista nu sunt indoieli, nici chiar din punct de vedere religios. Nu se afla in media, nu este creat de media ci se afla in constructia insasi a realitatii. A-l cantona, a nu-l privi in ochi, a nu-i da nume si prenume, nu este un indiciu de sensibilitate si civilizatie. Din pacate, a-l ignora nu confera nici macar un sentiment reinnoit de siguranta.

Mass-media nu au functionat intotdeauna ca astazi, cu cruzimea de bisturiu care taie adânc. În secolul al XIX- lea, marile ziare ale lumii anglo-saxone, unde de fapt s-au si dezvoltat media, urmând valul expansiunilor imperiale, erau inspirate de sentimentul crestin al pudorii si de mis iunea de a sprijini orgoliul natiunii. Datorita acestei inspiratii lumea victoriana a putut timp indelungat sa nu-si inteleaga crimele imperiale.

Dar tot datorita rupturii acelei pudori aceeasi lume a reusit sa inteleaga si sa corecteze diferite erori. Printre acestea, incompetentele unor generali care, la 25 octombrie 1854, au ordonat batalia de la Balaclava, in Crimeea. Mesajele scrise ale comandantilor britanici de pe front, care au trimis la un masacru inutil o forta de elita si care se doreau a ramâne secrete, au fost publicate intr-o editie speciala a London Gazette din 12 noiembrie 1854.

Prin urmare, jurnalistii ar fi putut neglija sau urmari diferit Irakul, Afganistanul, Balcanii, Iranul, China sau Africa? Dar poate ca Suveranul Pontif spune altceva. Se refera probabil la modul in care jurnalistii se raporteaza la societatile in care traiesc. Niste societati democratice, care uneori apar in mass-media prea deschise, prea democratice. Jurnalistii insista prea mult asupra defectelor celor care guverneaza, urmaresc prea mult violenta sociala, vulgaritatile, in asemenea masura incât ajung sa nu mai creada in nimic. Complacerea in abjectie este cu siguranta un risc.

În esenta, insa, a nu privi raul inseamna si sa dai mina libera tuturor celor care-si exercita propriul interes, care-si urmaresc propria individualitate. Ce este oare mai bine pentru toti, sa se stie cum ne sunt folositi banii, sau nu, sa se cunoasca riscurile, sau nu, sa se stie cum sunt educati copiii nostri, sau nu, cum sunt scrise sau incalcate regulile?

Este adevarat face rau sa traiesti asa. Dar a-ti intoarce privirea nu inseamna neaparat sa traiesti mai bine, ci sa devii victima inconstienta. Cea mai buna regula a jurnalismului este aceea ca o stire buna pentru unul este una rea pentru altul, conchide editorialul.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.