Cultura ecologică s-a adaptat la piaţă: de la şosetele de lână tricotate la mezelurile bio

0

Protectia mediului este o veche preocupare germana, dar cultura ecologica s-a schimbat mult de la inceputurile ei, in anii ’70-80, scrie cotidianul La Libre Belgique.

“Copiii il adora!”, spune Petra, aratând omul de lemn de pe trotuar. Mascota a aparut in cadrul unei actiuni de protejare a naturii. Ea trebuie sa aiba grija, simbolic, ca malurile râului Havel, un afluent al Elbei care curge la vest de Berlin, sa nu fie invadate de constructori nu prea scrupulosi. “Ei duc la disparitia pasarilor care se hranesc cu peste”, completeaza secretarul Ligii verzi.

Bogatia Ligii Verzi consta in biblioteca, care adaposteste arhivele militantilor ecologisti din fosta RDG, ce au fost in fruntea miscarilor de opozitie fata de regimul din anii ’80. “Vizitatorii sunt de cele mai multe ori bine informati si cauta informatii practice”, spune purtatorul de cuvânt al Ligii, care nu a mers la Copenhaga: “Ar fi inutil. Trebuie sa ne gândim la viitor, sa sensibilizam copiii, de exemplu.”

Pe trotuare, la câtiva metri unii de altii, se afla alti aparatori ai naturii. “Bio Berlin” vinde musli, dar si legume fara pesticide, lapte din regiune, pateu cu eticheta “comert echitabiľ. Asemenea anunturi au aparut peste tot in ultimii ani, pentru a satisface o clientela a carei putere de cumparare este pe masura sensibilitatii sale la problemele mediului – ridicata.

Chiar si cârnatul tipic berlinez, presarat cu curry, si Doner Kebab – mâncarea ieftina a omului grabit – se cumpara acum in versiune ecologic corecta. În fast-fooduri, pe lânga nelipsitele salate si omniprezenta tofu, se gasesc si alimente congelate. Cultura ecologica nu mai este ce a fost in timpurile cu miscari anti-nucleare si naturiste si cu primii deputati verzi care veneau inainte in Bundestag incaltati in bascheti. Germania are si ea acum “lohas”.

Termenul, venit din America si acronim de la “Life of Health and Sustainability, ii desemneaza pe adeptii unui stil de viata care combina consumul si respectul fata de natura. Cunoscuti in Germania de la un studiu pub licat in 2007 asupra “neo-Verzilor”, au schimbat radical imaginea militantului de altadata, care isi tricota sosete de lâna si renunta la confort pentru a salva planeta. În loc sa se priveze de anumite lucruri, “lohas” prefera sa cheltuiasca inteligent si sanatos.

În timp ce predecesorul sau se lega cu lanturi de calea ferata la trecerea trenurilor incarcate cu deseuri nucleare, el alege acum sa faca parte din reteaua Utopia, organizatie creata de Claudia Langer, care a lucrat in public itate, pentru a apara “consumul strategic si durabil”. Paradox sau semn al schimbarii: fostele magazine de produse naturale, inspirate din filozofia numita “antropozofica” de la inceputul secolului al XX-lea, isi pierd clientii.

Departe de Berlin, in satele considerate “ecologice”, se face adaptarea la piata si la noile tehnologii. Comunitatile care se autogestioneaza continua sa existe pe model traditional. La “7 tei” din landul Saxa-Anhalt, se prefera hrana vegetariana si incalzirea cu lemne. Dar la Juhnde, la 100 km spre sud, o instalatie sofisticata permite celor 1.100 de locuitori sa traiasca independent din punct de vedere energetic.

Nici Estul n-a intârziat sa adopte moduri de viata si de productie ecologice si moderne: la Brodowin, in Brandeburg, agricultura biologica a devenit marca satului, dupa dizolvarea cooperativei. Domeniul il are in vedere pe berlinezul stresat: el isi poate comanda mâncarea pe Internet si i se livreaza la domiciliu. În afara acestor initiative locale, piata constructiilor reflecta si ea transformari ale culturii ecologice in Germania.

Casele din chirpici si cabanele de lemn au fost inlocuite in proiectele arhitectilor de materiale mai estetice. Rolf Disch a conceput cladiri cu bilant energetic pozitiv: constructiile nu mai sunt energofage (electricitate si caldura) si produc chiar energie datorita instalatiilor solare.
O alta figura a arhitecturii ecologice din Germania, Wolfgang Sobek, propune solutii tuturor “lohas” bogati. Organizatia sa, Societatea Germana pentru Constructia Durabila, numara 640 membri si a pus in aplicare un nou mecanism de certificare – un fel de marca bio pentru piata imobiliara.

Multi nu vad cu ochi buni ceea ce considera a fi o imburghezire a ecologiei, bazata in trecut pe o atitudine protestatara, iar astazi, pe un curent mai domol. Pentru ca transformarea mentalitatilor si al comportamentelor isi are echivalentul in universul politic. Verzii, care au aparut din miscarile sociale si antinucleare din anii ’70-80, si-au abandonat nu numai statutul lor de oponenti ai sistemului, de la participarea la guvernarea lui Gerdard Schroeder, dar formeaza astazi coalitii cu partide de centru-dreapta, la nivel local si regional.

“Oamenii sunt pregatiti mai degraba sa faca importante investitii pentru ei decât sa coboare in strada”, spune un profesor de la Universitatea din Marburg. Potrivit unui studiu, 91% dintre germani considera ca protectia mediului este “importanta”. “Ecologia a jucat mereu rolul de identificare pozitiva”, adauga profesorul, citat de cotidianul La Libre Belgique.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.