Reforma liceului, miza culturii generale în Franţa

0 17

Ministrul francez al Educatiei Nationale, Luc Chatel, si-a supus joi, 10 decembrie, proiectul referitor la reforma liceului, dezbaterii in Consiliul superior al educatiei. Sunt profesori care exprima temeri legate de o diluare a materiilor predate, in special la profilul uman, scrie cotidianul francez La Croix.

Aceasta ar fi ultima etapa inainte de expedierea directivelor care le precizeaza conducerilor scolilor modalitatile practice ale reformei, prevazute sa intre in vigoare in luna septembrie 2010.
Consiliul superior al educatiei este o instanta formata in special din reprezentantii cadrelor didactice, elevi si parinti. Ea nu poate emite decât un aviz consultativ, dar pozitia sa este departe de a fi lips ita de interes intr-un context care a dat nastere la controverse.

A fost de ajuns doar ca ministrul educatiei sa-si prezinte proiectul de reforma pentru ca o parte dintre profesorii de economie sa-si exprime nemultumirea. Spre deosebire de ceea ce se petrecea pâna acum, toti elevii din antepenultima clasa de liceu vor beneficia pe viitor de un invatamânt economic, fiind incluse in programa câte o ora si jumatate pe saptamâna.

Ei vor trebui sa aleaga intre doua module de explorare “stiinte economice si sociale” sau “economie aplicata si gestiune”. Problema care se ridica, dupa parerea profesorilor nemultumiti, este ca al doilea modul va trece sub tacere teoria economica si se va lipsi de contributia sociologiei. La aceasta polemica se mai adauga una, mai mediatica:
o serie de personalitati au semnat duminica, 6 decembrie, un apel pentru “salvarea” istoriei-geografiei in ultima clasa de liceu la profilul stiintific (S). În ambele cazuri se pune problema felului in care cunostintele teoretice sunt armonizate cu competentele practice precum si aceea a locului ocupat de cultura generala.

Referindu-se la acest subiect, fostul ministru francez al educatiei, filozoful Luc Ferry, considera ca “semnatarii apelului se inseala. Dupa parerea sa, reforma urmareste in primul rând o revalorificare a profilului Literar (L), “destinat sa incarneze cultura generala”, profil care atrage in prezent doar ceva mai mult de 10% din elevi.
Pentru aceasta, argumenteaza fostul ministru al educatiei, era necesar ca pâna la sfârsitul penultimei clase de liceu sa fie mentinut un corp comun destul de larg, care sa le permita elevilor sa treaca de la un profil la altul. De asemenea, programa trebuia sa prevada in ultima clasa de liceu o specializare veritabila.

“Daca elevii de la profilul stiintific au dreptul la aceeasi programa ca si cei de la profilul literar, având in plus disciplinele stiintifice, la ce bun sa aleaga profilul literar?”, intreaba el.
Purtatorul de cuvânt al Uniunii pentru o Miscare Populara (UMP, partidul presedintelui francez Nicolas Sarkozy, n.red.), Dominique Paillet, considera, la rândul sau, ca dezbaterea este trunchiata.

Trebuie sa ne debarasam de aceasta acceptie ingusta asupra culturii generale, spune el, mentionând ca exemplu: “Dând tuturor elevilor bazele economiei, inseamna sa le dam posibilitatea de a intelege lumea si de a exprima optiuni cetatenesti”.
“Cultura generala este ceea ce retinem la iesirea din liceu”, subliniaza pentru La Croix, Luc Chatel, care vorbeste despre accentul pus pe studiul limbilor straine, pe literatura straina si pe “mizele lumii contemporane”. Dupa el, “mereu mai mulť nu este sinonim cu “mereu mai bine”.

“Liceenii nostri au in medie 50 de ore de clasa mai mult decât cei din cele lalte tari membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare economica (OECD) “, aminteste ministrul.
Eliane Vernet, presedinta Asociatiei profesorilor de biologie si geologie, isi exprima indoielile. Atât disciplina sa cât si altele vor avea un volum orar usor redus (o jumatate de ora mai putin in antepenultima clasa de liceu, o ora mai putin in penultima clasa la profilul S).

Ea prevede “o diluare a materiilor disciplinare”. Presedintele Sindicatului national al liceelor si gimnaziilor din Franta, Bernard Kuntz, a calculat ca in urma reformei un elev de la profilul S va pierde, in 3 ani, 198 de ore de curs, iar unul de la profilul L va fi lipsit de 54 de ore. “Se sacrifica predarea disciplinelor si prin urmare a culturii generale, pe altarul unui dispozitiv indoielnic, acompaniamentul individualizať. În acceptia lui, “reforma propusa nu face decât sa adapteze exigentele liceului la scaderea generala a nivelului”.

Patrick Fauconnier, autor al unei lucrari referitoare la excesele elitismului, publicate in 2005, crede ca “guvernul a pierdut o ocazie de a-i reda limbii franceze, care constituie obiectul unei probe la examenul de bacalaureat, un loc central”. Numarul exponential de greseli care se strecoara in lucrarile studentilor pledeaza pentru introducerea unor ore de ortografie in ultima clasa de liceu, ins ista Patrick Fauconnier, intervievat de La Croix.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.