Cerşetori, Bollywood şi boom bursier în India

0

Tari emergente precum India au trecut printr-o transformare dramatica in ultimii ani, devenind din saracii lumii motoare ale economiei globale si parteneri comerciali dar si puternici rivali pentru Occident, scrie Der Spiegel.

India, o tara a contrastelor, a invatat in deceniul trecut cum sa iasa la rampa. Tara a facut mult pentru schimbarea perceptiei vizavi de ea, pentru a trece de la imaginea de stat ramas in urma, afectat de seceta si foamete si populat de cersetori care au nevoie de o Maica Tereza la imaginea unei democratii moderne si a avântului economic, in care superbogatii isi pot permite extravagante.

Federatia industriala Confederation of Indian Industry (CII) a finantat impreuna cu guvernul indian o campanie in valoare de milioane de dolari pentru a face din India o marca. În primavara lui 2006, la summitul economic mondial de la Davos, orasul gazda al intâlnirii era impodobit de bannere cu inscriptia “India everywhere” (India peste tot), in timp ce fete in sariuri imparteau iPod-uri drept cadouri publicitare.

Actiunea respectiva urma sa ofere imaginea “economiei de piata libere si democratice cu cea mai rapida crestere”, in contradictie cu o China ce-i drept cu o crestere mai rapida insa nedemocratica, potrivit revistei germane. Acest lucru a facut impresie asupra managerilor si sefilor de stat si de guvern reuniti acolo.
Deja cu 4 ani inainte, in decembrie 2002, Ministerul Turismului din New Delhi a pornit o campanie cu titlul “Incredible India”, care facea reclama Indiei ca si destinatie turistica, cu ajutorul unor imagini pline de culoare si expresie.

Guvernul indian investeste pâna in ziua de azi milioane pentru reclama pe care o face la nivel mondial. Daca mai inainte vreme politicienii germani vorbeau dispretuitor despre “indienii de computer” (informatic ienii din India), acum concernele industriale indiene au ajuns sa inghita firme cu traditie din Occident.
Filmele de Bollywood au ajuns sa fie difuzate de canalele TV private germane, cititorii au descoperit autorii indieni iar miliardari indieni, precum Mukesh Ambani, ocupa primele locuri pe lista bogatilor lumii.

Într-adevar, economia Indiei era la pamânt pâna la inceputul anilor ’90, abia reformele pornite in 1991, si anume deschiderea precauta catre investitorii straini precum si reducerea drastica a taxelor vamale, fiind cele care au adus mult sperata dinamica. Cu toate acestea, India a ramas in perceptia Occidentului tara saraca a lumii, doar campaniile la nivel politic si economic din acest deceniu reusind sa amelioreze aceasta imagine.

Tot mai multi investitori straini se intereseaza de India si abia daca trece o zi fara ca vreun politician occidental sa viziteze New Delhi, impreuna cu o delegatie economica. Din 2000, economia indiana inregistreaza un plus anual de peste sase procente, pentru al doilea trimestru al acestui an India anuntând o crestere de 7,9 procente, in timp ce pentru intregul an se asteapta o crestere de 7 procente, ca si cum criza economica mondiala nici nu ar fi existat.

Criza si-a facut simtit efectul si la Bursa din Mumbai (Bombay), cursurile actiunilor prabusindu-se cu circa 50 de procente, dupa ani de cresteri, dupa care s-au redresat rapid. Un avantaj a fost faptul ca economia Indiei, in ciuda liberalizarilor, dereglementarilor si privatizarilor din anii trecuti, este inca puternic controlata de stat. De ajutor a fost de asemenea faptul ca India, altfel decât China, abia daca este dependenta de exporturi.

Astfel, aceasta tara emergenta a devenit o tara a minunilor economice. Aceasta perceptie face sa fie trecute cu vederea anumite lucruri. India, cu cele 1,2 miliarde de locuitori ai sai, este cea de-a doua cea mai populata tara a lumii iar PIB-ul sau se situeaza cu putin peste cel al Olandei si sub cel al Spaniei, PIB-ul pe cap de locuitor fiind la un nivel extrem de redus.

Potentialul nu este inca asadar epuizat. India spera ca actuala crestere sa continue in deceniile urmatoare, economistii fiind convinsi ca tara se va numara pâna in 2050 printre cele trei mari economii ale lumii.
În ciuda deficitelor democratice, a coruptiei si birocratiei care da pe dinafara, a unei discrepante la fel de mari ca si pâna acum la nive l de prosperitate si a unei dependente supraproportionate a economie de agricultura, constiinta de sine a indienilor este foarte mult intarita in ziua de azi.

Nu mai reprezinta deja o contradictie faptul ca, pe de-o parte, India incheie cu SUA un acord legat de utilizarea civila a energiei nucleare iar pe de alta parte importa arme din Rusia. Ridicarea Indiei in acest deceniu este poate un fenomen unic in felul sau, insa si alte tari emergente au câstigat un rol mai important in deceniul trecut. Populatiile acestor tari cresc in mod clar, diferit de ce se intâmpla in statele vestice, iar cresterea lor economica se situeaza peste cea a vechilor statele industriale. China contribuie deja cu sase procente la economia mondiala, la fel ca Germania.

Era marilor puteri s-a sfârsit iar locul ei este luat de aliante pragmatice: G20 in loc de G8. Cine nu tine seama de aceste lucruri acela pierde. Pierderea de importanta inregistrata de ONU are de- a face si cu faptul ca, in ciuda unei situatii mondiale schimbate, Consiliul de Securitate nu se reformeaza si refuza accesul a noi membri. Negocierile climatice indica tocmai faptul ca o solutie durabila este posibila doar prin implicarea in procesul de decizie a tarilor emergente care, in schimb, solicita bunavointa din partea vechilor poluatori, a tarilor industrializate, in alte domenii.

Aceasta evolutie este privita rar in Occident ca o sansa ci mai degraba ca o amenintare, dat fiind ca ridicarea celei de-a doua lumi inseamna in acelasi timp o pierdere in importanta a primei. Aici se adauga si faptul ca tarile emergente iau prea putin in seama sensibilitatile vestice.
China foloseste de mult tarile africane ca furnizori de materii prime, tari pe care Vestul le-a ignorat pâna acum, facând totodata de mult timp comert cu state stigmatizate ca “stat paria” si ignorând boicoturile impuse de Occident.

Si Turcia, Africa de Sud, Indonezia, Mexic, Brazilia, Argentina si Arabia Saudita solicita un rol nou, mai important. Turcia, de exemplu, face referire la functia sa de balama intre Europa si Asia iar Indonezia la statutul sau de tara islamica cea mai populata din lume, in timp ce Brazilia vrea mai multa influenta drept cea mai mare tara sudamericana iar Africa de Sud drept tara africana cea mai puternica din punct de vedere economic.
Daca evolutia din ultimii zece ani continua atunci urmatorii zece ani vor modifica ordinea mondiala inca si mai clar iar tarile emergente vor avea si mai mult de spus decât pâna acum.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.