Banca Mondială: România se găseşte într-o grupă medie de vulnerabilitate

0

România face parte din zona unde se manifesta cea mai severa recesiune, rezulta din raportul Bancii Mondiale (BM) intitulat Turmoil at Twenty – Recession, Recovery, and Reform in Central and Eastern Europe and the Former Soviet Union (Recesiunea, Relansarea si Reforma in Europa Centrala si de Est si in fosta URSS), dat marti (15 decembrie 2009) publicitatii la Bucuresti de Banca Mondiala.

Adoptarea unor politici mai judicioase in anii de dezvotlare economica ar fi permis tarilor din Europa Centrala si de Est si din Asia Centrala (ECA) sa reziste mai bine crizei, desi nu s-ar fi putut izola de efectele acesteia. Tarile ca România si unele state baltice, se arata in studiu, care au majoritatea bancilor aflate in proprietatea unor banci straine, au reusit, pâna in prezent, sa amâne scadentele datoriilor prin intermediul banc ilor-mama, spre deosebire de state ca Rusia si Kazahstan, care au depins de finantari mult mai volatile.

Un alt avantaj al unui sistem bancar dominat de banci straine este ca rupe legatura simbiotica dintre guvern si intreprinderile de stat, considera autorii studiului BM. Cel putin pâna la inceputul crizei, state ca România au beneficiat de actiunea bancilor cu actionariat strain asupra reducerii creditelor neperformante.

În ceea ce priveste dimensiunea umana a crizei, in Tadjikistan, cea mai saraca tara ECA, o reducere de 30 la suta a remitentelor a dus la o scadere de 20 la suta a consumului celor mai sarace gospodarii. Somajul a crescut si el diferentiat, cu 60 la suta in Turcia si cu 20-40 la suta in România, Cehia, Slovacia, Slovenia, Rusia si Ucraina, fata de perioada de dinaintea crizei.

Din pacate in România, numai 32 la suta dintre sumele cheltuite pentru asistenta sociala ajung la categoria sociala cea mai saraca. Alte tari ECA, printre care si Moldova, au cheltuieli mai bine directionate, dar programe sociale mai slabe.
Raportul BM mai subliniaza ca printre reglementarile financiare necesare in tarile ECA este si cea privind controlul mai strict al bancilor straine in tara de origine si in cea in care se afla sucursala, fiind chiar necesara infiintarea unor structuri de supraveghere a firmelor financiare cu activitate in strainatate.

BM mai avertizeaza ca pentru a ramâne competitive in perioada post-criza, este necesara adoptarea de reforme in domeniile cele mai deficitare, dat fiind ca fluxurile investitionale vor fi mai reduse fata de perioada de dinaintea crizei, iar capitalurile vor merge acolo unde este cel mai atractiv mediu de afaceri. Aceste reforme sunt deosebit de importante pentru exportatori.

Într-o analiza a gradului de vulnerabilitate, România, Macedonia, Polonia, Serbia si Ucraina fac parte din grupa a 3-a, dintr-o ierarhie de 5 grupe, grupa 1 fiind cea cu vulnerabilitatea cea mai mare. În Grupa a-3-a, cele mai multe dezechilibre externe isi au originea in sectorul privat si au crescut in intervalul 2006-2008. Datoria externa a atras dezechilibre amenintatoare in sectorul lichiditatii.

De asemenea, in grupa României, in 2006-2008 investitiile reprezinta 26,6 la suta din PIB, dar numai 4,4 la suta dintre ele sunt investitii publice, restul fiind private. Si economisirea se regaseste in proportie de 2 la suta in zona publica si de 16,2 la suta in zona privata. A avut loc si o crestere a creditelor din sectorul privat, iar la finele lui 2008, creditele in valuta reprezentau 60 la suta din creditele acordate in România, Bulgaria, Ungaria si Lituania.

Conform BM, in 2008, creditele neperformante reprezentau in România 9,8 la suta din total, rata de adecvare a capitalului era de 11,9 la suta.
Pe masura ce marile corporatii recurgeau mai des la credite mai ieftine in strainatate, in România, Polonia, Estonia si Cehia a crescut ponderea imprumuturilor pentru populatie, care au ajuns la 50 la suta din numarul total al creditelor acordate. Concluziile studiului BM arata ca tranzitia de la o economie de comanda la una de piata a determinat natura unor vulnerabilitati, dar nu a fost singura lor cauza.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.