Funcţionarii europeni au nevoie de o reglementare juridică salarială mai bună

0

O parte din cei 50.000 de functionari si salariati contractuali europeni au facut o greva simbolica de trei ore pentru a obtine o indexare salariala de 3,7%, pe care statele nu doresc sa le-o acorde.

Este adevarat ca, in perioada de criza economica, de inflatie zero, de bugete reduse si in contextul in care mai multe tari ale Uniunii Europene (UE) au scazut deja salariile functionarilor (in Letonia sau Marea Britanie), acest nivel pare suprarealist si greu de justificat in fata opiniei publice traumatizate de milioanele de pierderi de locuri de munca si scaderi de salarii, arata cotidianul francez Liberation.

“Evident, toti sunt de acord ca aceste acorduri salariale trebuie sa fie acum rezonabile”, a spus vineri, cu prilejul summitului european, premierul britanic Gordon Brown. Din punct de vedere politic, nimeni nu contesta ca aceasta indexare aplicata unei functii publice deosebit de bine platite (salariul brut se situeaza intre 2.500 euro si 17.000 euro pentru un director general la sfârsit de cariera, la care se adauga indemnizatii sociale si din care se iau impozitele si cotizatiile sociale) cade foarte prost.

Însa este vorba doar de aplicarea unei reguli votate de statele membre pentru perioada 2004- 20 12, care prevede ca salariile functionarilor europeni sa fie indexate conform remuneratiei pentru functia publica din opt tari (Germania, Belgia, Spania, Franta, Marea Britanie, Italia, Luxemburg, Olanda, adica 80% din PIB-ul comunitar) si costului vietii la Bruxelles (un expatriat are alte cheltuieli decât un belgian: drumurile in tara, telefon international, inchirierea unui apartament, in timp ce belgienii sunt in majoritate proprietari).

Aceste plusuri se ridica la 3,7%, cifra acoperita deja. În plus, majorarea ar fi in realitate o recuperare, deoarece se refera la perioada iulie 2008-iunie 2009. Din 2004, functionarii au pierdut 1,4% din puterea de cumparare, potrivit Comisiei. Altfel spus, ghinionul eurocratilor este ca decizia apare prea târziu: in loc sa fie stabilita pe an calendaristic, indexarea este fixata pe an scolar din motive statistice.

Pentru Comisie, legea este lege (metoda de calcul, anexata la statutul functionarilor, a fost adoptata de cei 27), iar tarile trebuie sa o aplice; in caz contrar, risca o condamnare din partea Curtii Europene de Justitie.

Cancelarul austriac Werber Faymann solic ita Comisiei sa propuna “o mai buna reglementare juridica”: actualul mecanism “nu poate dura la nesfârsit”. Nu este totul gresit, dar nu trebuie uitat ca regulile sunt facute de state, ca ele au refuzat sa includa functia publica din Europa de Est in “metoda” de teama recorelarilor salariale, ca au majorat salariile functionarilor lor pentru a compensa derapajul inflationist.

Reforma statutului eurocratilor a dus al crearea unui adevarat “proletariat” in cadrul administratiei, noii functionari fiind mai prost platiti decât cei vechi. În plus, vârsta de pensionare a crescut de la 60 la 63 de ani, iar functionarilor li se aplica o “prelevare speciala” de criza, stabilita acum la 4,64% din salariul net si care va atinge 5,50% in 2012.

Pentru a pune capat polemicilor, cea mai simpla solutie ar fi sa se stabileasca indexarile in functie de costul vietii la Bruxelles, orasul in care traieste marea majoritate a functionarilor. Acest lucru n-ar putea avea loc inainte de 2012. Polemica din jurul indexarii are iz de populism: este foarte usor sa arati inca o data cu degetul spre privilegiatii de la Bruxelles. Cum ar fi daca am vorbi si despre salariile ministrilor si diplomatilor nationali?, se intreaba Liberation.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.