New York, oraşul verde

0

“Big Apple” este acum una din cele mai curate aglomeratii urbane din Statele Unite. Dar ambitiile sale ecologice nu se opresc aici. Obiectivul primarului Michael Bloomberg este de a face din orasul lui una din cele mai verzi metropole ale planetei.

De câteva luni, primaria New York-ului se opune consiliului municipal intr-o chestiune foarte speciala. Trebuie, sau nu, sa se acorde automobilistilor cinci minute de “gratie” dupa expirarea timpului marcat de contoarele de parcare inainte de a li se aplica o amenda? Parlamentarii locali sunt pentru, iar primarul Michael Bloomberg este contra, relateaza ziarul Le Temps.

Aceasta disputa este desigur un duel dintr-o batalie mai mare. Miza este transformarea New York-ului intr-una din cele mai verzi metropole din tara, chiar de pe planeta. În prezent, amprenta ecologica a unui new-yorkez nu este, in termeni de consum de carbon, decât de 29% din cea a tuturor americanilor. Se recurge masiv la transporturile publice. Se aleg trasee cotidiene mai scurte intre domiciliu si locul de munca.

Locuintele sunt mai mici si compacte, se incalzesc una de la alta, contrar marilor case din periferiile americane. Cel mai mare oras american este, in multe privinte, mult mai “curať decât micile sale rivale.
New York-ul poate face mai mult: potrivit planului pe care primaria incearca sa-l aplice de doi ani, orasul va trebui sa reduca cu inca 30% emisiile de gaz cu efect de sera pâna in 2030.

În 2008, s-au plantat peste 100.000 de arbori, care s-au adaugat celor 4 milioane deja existenti, iar autoritatile vor ca numarul acestora sa ajunga la cinci milioane. Flota renumita de taxiuri galbene este pe cale de a trece treptat la varianta hibrid. S-au modernizat autobuzele scolare, au inceput sa apara, inca timid, zone pietonale in centrul Manhattanului, mai ales la Times Square, „hipercentrul” metropolei.

La fel ca alte orase, New York-ul vrea aplicarea unei taxe cotidiene, de 8 dolari pe vehicul, pentru a decongestiona circulatia in centrul orasului. “În timp ce orasul nostru continua sa se dezvolte, costul traficului intens de automobile – pentru sanatatea noastra, economie si mediu – va deveni si mai mare”, afirma recent primarul pentru a justifica aceasta masura controversata.

“Chestiunea nu este daca vrem sa platim, ci cum o vom face. Prin cresterea problemelor de astm? Prin preturi mai ridicate? Sau trebuie sa introducem o taxa modesta ca sa incurajam oamenii sa circule cu mijloacele de transport publice?”
Prin anii ’70, afirma istoricii, New York-ul a cunoscut o scadere considerabila a populatiei, pierzând un milion de locuitori intr-un deceniu. De atunci, orasul a depasit din nou pragul de opt milioane de rezidenti si preconizeaza sa mai primeasca inca un milion in urmatorii 20 de ani.

Dar infrastructurile, din care multe dateaza de un secol, au fost intrerupte in timpul acestei perioade. Acum, se reface aproape totul pentru ca orasul sa se adapteze ace stei noi situatii.
Michael Bloomberg, care este la al treilea mandat al sau, a devenit emblema acestei ambitioase transformari. El se afiseaza alaturi de fostul vice-presedinte Al Gore vopsind in alb acoperisurile imobilelor ca sa reduca pierderile de energie. Amândoi organizeaza reuniuni cu primarii din alte orase, ca sa ia masuri care depasesc cu mult legislatiile nationale.

O convingere de pura fatada? Detractorii afirma ca primarul s-a dus luni, la Copenhaga, intr¬un avion privat, ca sa asiste timp de doua zile la summitul privind schimbarile climatice. Bloomberg, care este unul din cei mai bogati oameni din Statele Unite, are doua avioane particulare si un elicopter.
Acest paradox, pentru cel care s-a declarat unul din cei mai fermi aparatori ai mediului, este similar cu New York-ul in ansamblul sau. Nu rareori, locuitorii lui deschid iarna aparatul de aer conditionat pentru ca radiatoarele sunt reglate la maxim si caldura din case este insuportabila.

Aceste obiceiuri proaste, care se regasesc peste tot in Statele Unite, nu-i impiedica pe new¬yorkezi sa se considere in prima linie in ceea ce priveste incalzirea planetara. Grupul pentru Clima, pe care orasul l-a constituit, a inceput deja sa descrie consecintele (inundatii, valuri de caldura) previzibile asupra acestui oras situat cu putin deasupra nivelului apei. Se analizeaza, de asemenea, planurile in caz de catastrofa, precum si masurile de adaptare a regulilor de constructie.

De fapt, in ceea ce priveste rezistenta la catastrofe si economia de energie, problema nu este generata de noile constructii ci de imobilele existente. Asa cum spune Rohit Aggarwala, unul din responsabilii de la primarie, “cea mai mare parte din promotorii imobiliari stiu ca nu vor construi noi zgârâie-nori “neverzi”, pur si simplu pentru ca piata nu-i va urma.” Esenta dezbaterii, potrivit acestuia, consta deci in transformarea imobilelor actuale astfel incât sa raspunda normelor stabilite pentru oras.

Or, pe acest plan, vestile sunt proaste. Cu câteva zile in urma, ca urmare a unei enorme presiuni, primaria a anuntat ca renunta pe moment la masurile vizând obligatia adaptarii la aceste norme pentru cele mai mari cladiri din oras, in numar de 22.000. Aceste masuri, afirma proprietarii, i¬ar fi costat cam 2,5 miliarde de dolari reprezentând investitii private.
Primaria nu dispune insa decât de 16 milioane de dolari, care provin din case federale, pentru a garanta imprumuturile. La New York, imobilele sunt responsabile de 80% din emisiile de gaze cu efect de sera.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.