Şi dacă virusul H1N1 este doar o raceală ?

0

Virusul H1N1 se pregateste sa marcheze primul sau an de viata cu un bilant plin de surprize: o rata a mortalitatii cu mult inferioara celei prevazute (0,018% sub cea a gripei de sezon), o scadere a spitalizarilor in SUA si Europa tocmai in zilele in care exista temerea unui apogeu al maladiei si numeroase polemici privind vaccinarea si rolul colosilor farmaceutici si ale autoritatilor de control – face un bilant ziarul italian La Repubblica, in editia de luni (14 decembrie 2009), care a sintetizat un dosar rezultat din interviuri, anchete si intrevederi cu medici, case farmaceutice, oameni de stiinta si politicieni.

“Big Pharma”, in pofida blândetii pandemiei, a incasat deja in 6 luni un “jackpot” de 20 de miliarde de euro. Aceasta in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) – acuzata de un exces de alarmism – a fost constrânsa sa deschida o ancheta interna pentru a verifica posibile conflicte de interese ale consultantilor ei stiintifici, acuzati de a fi in solda industriei.

Nimeni nu pune la indoiala periculozitatea virusului H1N1. Cu toate acestea, efectele au fost mai putin grave decât s-a prevazut. Potrivit OMS, virusul a ajuns in 208 tari. Victimele se cifreaza insa la “numai” 9.596 (800 in ultima saptamâna), o cifra de departe inferioara celor 500.000 de victime anuale ale gripei de sezon.

“Este pandemia cea mai usoara din istorie”, a afirmat Marc Lippsitch, epidemiolog la Harvard. Virusul este insa o cauza ce se adauga altora.

“Center for Disease Control” din SUA a calculat rata mortalitatii de 0,018% comparativ cu 2% a gripei spaniole si 0,2% a gripei traditionale. Gripa aviara a avut efecte letale la 60% din persoanele afectate.

“Task force” de experti a Casei Albe a prevazut in urma cu câteva luni intre 30.000 si 90.000 de morti in SUA (comparativ cu 36.000 ai gripei de sezon). Estimarile reale vorbesc astazi de 10.000 de victime in SUA la 50 de milioane de bolnavi.

Mai mult, in SUA si Canada numarul spitalizarilor este in scadere de cinci saptamâni.

Apogeul a trecut – a recunoscut Giovanni Rezza, directorul sectiei de maladii infectioase de la Institutul Superior de Sanatate – dar nu trebuie scazuta vigilenta”. “Gripa spaniola – aminteste Maurizio De Martino, directorul sectiei de pediatrie a spitalului Mayer din Florenta, a avut trei valuri in trei ani diferiti”.

Milionul de gene ale virusului cunosc desigur mutatii. S-a intâmplat deja atunci când ucigatorul H1N1, nascut in corpul unei zburatoare si migrat la porcine, a reusit sa afecteze in 2009, in Mexic – alterând patrimoniul sau genetic – mucoasele respiratorii ale pacientului-zero, Edgar Hernandez, un copil de 5 ani. S-a intâmplat apoi din nou in Brazilia, dar toate aceste transformari s-au dovedit mai putin periculoase si contagioase decât s-a prevazut.

Prin urmare, virusul-killer este mai putin ucigator, dar daca nu a tradat ceva atunci sunt asteptarile pe frontul financiar: business-ul H1N1 “plezneste de sanatate”. A inceput deja sa macine miliarde. Primii beneficiari ai acestui “Eldorado” sunt profesionistii pandemiei: producatorii de vaccinuri.

Pâna in urma cu câtiva ani pareau o specie pe cale de disparitie: maladiile virale cele mai grave erau eradicate din tarile bogate. Tarile sarace, unde aceste patologii gasesc inca un teren fertil, nu aveau banii necesari pentru a le cumpara.

Astazi situatia s-a schimbat: gripa aviara si amenintarea bioterorismului au facut sa reporneasca investitiile la scara mare. Gripa A a fost cireasa de pe tort, care pâna acum a adus un bonus de 12 miliarde. În septembrie – când alarma H1N1 era la apogeu – cererea de doze era dubla comparativ cu capacitatea productiva mondiala.

Guvernele au semnat contracte in alb, platind anticipat vaccinurile neaprobate inca. Britanica GSK a intrecut in câteva zile cu 440 de milioane de doze (la pretul de 5 lire sterline una) Pandemrix in 22 de tari cu o incasare “extraordinara” de aproape 3 miliarde de euro. Mai mult, vânzarile antiviralului Relenza, eficient in faza de prevenire, au crescut la 600 de milioane de euro in primele 9 luni ale lui 2009.

Tamiflu al Roche, un alt antiviral aflat deja pe piata si-a inmultit de zece ori vânzarile, la 2 miliarde de euro, in 2009. Novartis prevede sa obtina din vaccinul Focetria un miliard in 6 luni. Sute de milioane vor intra si in visteria companiei americane Baxter (titulara vaccinului Celvapan) si a britanicei Astra Zeneca.

Astazi insa lumea nu se vaccineaza. Milioane de doze (scadenta medie un an) ramân stocate in frigiderele spitalelor. Olanda a decis deja sa soldeze 50% dintre dozele ei, vânzând la un pret mai mic 17 milioane de doze, cu Macedonia si Malta gata de a le cumpara.

Marea Britanie se gândeste sa faca acelasi lucru iar curând si Franta (94 de milioane de doze comandate) si SUA (85 de milioane deja disponibile). OMS si-a garantat deja disponibilitatea a 200 de milioane de doze pentru 95 de tari cu venit mic.
Vaccinurile sunt insa numai una dintre multele ramuri al acestui business foarte profitabil. Gelurile dezinfectante pentru mâini se vând mai bine decât aspirinele. Potrivit institutului de cercetare Minter, americanii vor cheltui anul acesta 3,6 milioane de dolari in plus pentru a se apara de gripa A.

Este vorba de masti pentru nas si gura (compania 3M a vândut in 3 luni 100 de milioane), siropuri impotriva tusei si racelii si dezinfectante sub toate formele.

Frontul luptei impotriva gripei A este condus de un laborator aflat in subsolul palatului alb al OMS de la Geneva. Unitatea de criza, unde de 12 luni lucreaza in ritm alert Center for Strategic Health Operation, codificat “Shoc”, o echipa de oameni de stiinta, este putin debusolata de cursul mai putin dramatic al gripei.

“A existat o diferenta intre ceea ce s-a asteptat si ceea ce a avut loc in realitate”, a recunoscut Nykia Alexander, consilier special al directorului general. Responsabilii OMS dezmint insa ca au dat dovada de alarmism: “Am evaluat intotdeauna moderat efectele actualei pandemii, spunând ca majoritatea pacientilor manifesta un sindrom gripal benign si se vindeca complet intr-o saptamâna, chiar fara nicio terapie”.

Mai greu este sa ripostezi la dezvaluirile privind presupuse conflicte de interese ale unor experti stiintifici din grupurile de consultanta ale OMS. Medciul olandez Albert Osterhaus din comitetul “Sage”, insarcinat cu liniile directoare pentru prescrierea vaccinurilor impotriva virusului, ar avea participatii economice in diferite companii farmaceutice.

Si Frederick Hayden si Arnold Monto, alti doi consultanti ai OMS pentru campania de vaccinare sunt acuzati de colaborare stabila cu Roche si GSK.

Din aceasta criza s-au invatat doua lectii: prima este ca extremismele opuse – alarmismul si negationismul – sunt contraproductive, iar a doua este ca trebuie produse vaccinuri mai rapid pentru a preveni situatii mai grave, conchide La Repubblica.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.