Un credit mare pentru a pregăti viitorul Franţei

0

Luni, 14 decembrie, seful statului francez, Nicolas Sarkozy, a prezentat cu ocazia unei conferinte de presa la Palatul Elysée din Paris, sectoarele care vor beneficia de imprumutul prevazut de 35 de miliarde de euro, afirmând ca ace st credit ar fi fost indispensabil, chiar si in absenta crizei, noteaza cotidianul francez La Croix.

“Astazi noi trebuie sa ne pregatim tara pentru provocarile viitorului”, a explicat Nicolas Sarkozy, justificând cererea unui credit de stat, care este, dupa parerea sa, o necesitate imposibil de ocolit.
Presedintele Sarkozy a dezvaluit in fata presei economice modalitatile acestei initiative, pe care o anuntase la 22 iunie trecut la Versailles. Scopul este ca “tara noastra sa poata profita din plin de relansare, ca sa fie mai puternica, mai competitiva, ca sa creeze mai multe locuri de munca”, a insistat seful statului.

Cele 35 de miliarde de euro, acordate pe baza raportului comisiei Juppé-Rocard, vor fi destinate unui numar de “5 prioritati de viitor”: invatamântul superior si formare; cercetare; industrie si IMM (intreprinderi mici si mijlocii, n.red.); sectorul digital; dezvoltare durabila. Din cele 35 de miliarde, 13 miliarde vor proveni din sumele varsate de bancile care i-au inapoiat statului ajutoarele primite in 2008, iar celelate 22 de miliarde vor fi ridicate de pe pietele financiare.

Nicolas Sarkozy conteaza pe un efect de pârghie, injectarea de fonduri pub lice antrenând o mobilizare a sectorului privat, fapt care creste investitiile la 60 de miliarde de euro. Sarkozy considera ca Franta trebuie pusa din nou pe roate. “Trebuie sa facem investitii ca sa fie reluata cresterea (…)

Progresul tehnic se naste din investitii”. Seful statului a adus in sprijinul demonstratiei sale o ampla prezentare a situatiei franceze. “Ponderea investitiilor in consumul public a scazut de la 12,5%, in 1974, la 7,5%. (…) Este o eroare majora”, a punctat el. Dupa parerea lui, marjele de manevra s-au epuizat “Franta depasind in 2007 Suedia, ca tara membra a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) in care consumul public atinge cel mai inalt nivel”.

Ponderea taxelor obligatorii franceze in raport cu PIB-ul tarii se dovedeste si ea una dintre cele mai ridicate din lume. Nu se pune problema cresterii impozitelor, nici sa punem din nou in discutie scutul fiscal cu scopul de a suplimenta incasarile, a reiterat Nicolas Sarkozy. Un scut fiscal pe care “Germania l-a inscris in Constitutie” si a carui existenta in Franta permite, potrivit presedintelui Sarkozy, evitarea unei concurente fiscale. În acelasi timp, exporturile franceze in zona euro au scazut cu 20% in ultimul deceniu, demonstrând “eroziunea competitivitatii noastre”.

“Nu este vorba de un plan de relansare-bis, ci de cheltuieli pe termen lung, de la care nu asteptam un efect imediat asupra cresterii economice si a locurilor de munca”, a repetat presedintele Frantei, citat de La Croix.
Pietele si nu sectorul public, cum se preconiza la un moment dat, vor fi cele solicitate sa subscrie la imprumut. Sarkozy amintise intr-o interventie anterioara ca recurgerea la un imprumut din partea publicului ar fi costat un miliard de euro in plus, iar statul trebuia “sa caute sa obtina cea mai ieftina finantare”.

Impactul asupra indatorarii Frantei nu se va ridica de altfel la nive lul de 22 de miliarde de euro cât reprezinta suma cu care se va imprumuta Trezoreria publica. Deoarece, in ochii lui Nicolas Sarkozy, “acest credit nu va finanta cheltuieli legate de functionare ci cheltuieli susceptibile sa imbogateasca tara”. O investitie finantata de un imprumut facut nu agraveaza obligatoriu deficitul public, a subliniat la rândul sau ministrul finantelor.

Potrivit lui Nicolas Sarkozy, acest imprumut urma sa fie destinat “creditelor participative, avansurilor rambursabile ca si unor programe in domeniul aeronauticii precum si fundatiilor care vor ramâne in patrimoniul nostru”. Ca sa pregateasca viitorul Frantei, statul va trebui deci sa fie mai ponderat in privinta consumului. Raspunzând la o intrebare, Nicolas Sarkozy a mai aratat ca ar fi posibil, in privinta unor proiecte ce ar interesa mai multe tari, sa fie luat in considerare un credit european. El a reiterat ca “statul nu reprezinta decât o treime din consumul public.

Trebuie deci sa se reexamineze totuľ pentru a limita indatorarea Frantei. Acest lucru se va face cu ocazia unei conferinte asupra deficitului, care va avea loc in ianuarie si la care vor participa reprezentanti ai guvernului, ai colectivitatilor locale si ai asistentei sociale.
Presedintele Cons iliului de analiza economica si membru al comisiei insarcinate cu imprumutul, Christian de Boissieu isi exprima satisfactia ca “a fost retinut esentialul recomandarilor facute de comisie”. El se declara de asemenea satisfacut de initiativa luata in materie de “gestionare a acestui credit”.

Astfel va fi infiintat un comitet de urmarire “pentru a ne asigura de traseul pe care il vor avea fondurile”. Sarkozy le-a cerut fostilor premieri Michel Rocard si Alain Juppé sa coprezideze acest comitet, mai informeaza La Croix.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.