Programul de realizare a staţiilor de epurare a apelor uzate, maxim 3 etape în 2010

0

Programul privind protectia resurselor de apa prin statii de epurare a apelor uzate si apelor uzate industriale si/sau canalizari se va derula, in 2010, in maxim 3 sesiuni de finantare, in limita fondurilor disponibile, se arata in noul Ghid de finantare publicat de Administratia Fondului de Mediu (AFM) pe propria pagina de Internet.

Potrivit documentului, beneficiarii programului pot fi operatorii economici (intreprinderi mari si IMM-uri), autoritatile publice locale sau unitatile administrativ teritoriale.
În cadrul sesiunilor de finantare, autoritatile locale pot beneficia de un cuantum de maxim 60% din valoarea totala eligibila a proiectului, pentru intreg teritoriul României.

Pentru operatorii economici suma este de maxim 50% din valoarea totala eligibila a proiectului, pentru intreg teritoriul României, cu exceptia cazului in care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementeaza proiectul in Regiunea Bucuresti-Ilfov, unde finantarea se acorda in cuantum de maxim 40% din valoarea totala eligibila a proiectului si fara a se depasi suma maxima care poate fi acordata unui beneficiar, in cadrul sesiunii de finantare.

Suma maxima care poate fi acordata pentru fiecare tip de proiect, va fi stabilita prin dispozitia presedintelui AFM, in timp ce plafoanele stabilite se aplica la suma totala finantata de catre Autoritate pentru proiectele beneficiare de ajutor de stat. Conform Ghidului de finantare, un solicitant poate depune cel mult doua proiecte.
Gradul de racordare la retele de canalizare a crescut cu 2% in primul semestru din 2009, comparativ cu perioada similara din 2008, ajungând la 51,39% fata de 49,46% in 2008, se arata in raportul semestrial al Administratiei Nationale “Apele Române” (ANAR), dat public itatii in luna august.

ANAR monitorizeaza semestrial si realizeaza un raport referitor la stadiul implementarii Directivei 91/271/EEC privind evacuarea apelor uzate urbane la aglomerari umane cu mai mult de 2000 de locuitori. În urma cercetarii, s-a constatat ca, in prima jumatate a anului in curs, dintre cele 2.605 aglomerari identificate in România, chiar daca exista 513 sisteme de canalizare functionale, doar 24 dintre ele sunt conforme cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane.

De asemenea, 397 aglomerari sunt deservite de 362 statii de epurare functionale, din care numai 14 statii de epurare sunt conforme cu cerintele Directivei europene, numai pentru treapta secundara de epurare.
Conform raportului ANAR, din volumul total de ape uzate care necesita epurare, de 1,86 miliarde mc/an, numai 560,6 milioane mc/an, adica doar 30% au fost suficient epurate in anul 2008. Restul de 691,064 milioane mc/an, adica 33,13% sunt ape uzate neepurate si 689,145 milioane mc/an, circa 37% sunt ape insuficient epurate.

Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati, cel mai mare volum de ape uzate a fost evacuat de unitati din domeniile energie electrica si termica – 3,462 miliarde mc/an (aproximativ 66% din total), aglomerari urbane – 1,3 19 miliarde mc/an (circa 25%), industrie metalurgica si constructii de masini – 174,309 milioane mc/an, respectiv 3,3% si prelucrari chimice – 146,558 milioane mc/an (2,8%).

Potrivit raportului, marile aglomerari urbane ramân unul dintre cei mai mari poluatori, la care se adauga complexele de crestere a animalelor care au negociat cu Comisia Europeana o perioada de tranzitie in care trebuie sa se conformeze (cea mai mare limita de timp este 2013), si anume unitatile industriale Azomures, Târgu Mures, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Uzinele Cloro-sodice Govora, Chim Complex Borzesti, Letea Bacau, Petrobrazi, Viromet Victoria, Sometra Copsa Mica, exploatarile miniere SNL Oltenia, CN Huilei, Baia Borsa, Suplacu de Barcau.

Valoarea totala a investitiilor necesare pentru conformarea cu cerintele directivelor europene privind apa si apa uzata pâna in anul 2018 a fost estimata la 19 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu (finantare din fonduri de coeziune si co-finantare nationala) si Programul National de Dezvoltare Rurala (finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala pentru Agricultura) reprezinta circa 17% din necesar (pentru perioada 2007-2013), restul urmând sa fie sustinut prin fonduri europene (perioada 2013-2018), institutii de finantare internationala (BIRD, BERD, BEI), bugetul de stat (alocat de alte ministere implicate, Ministerul Agriculturii si Ministerul Transporturilor), bugete locale, precum si credite si parteneriate public-private.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.