Cât de religioşi sunt politicienii austrieci

0

Biserica si politicul se afla in Austria intr-o relatie delicata. Politicienii trebuie pe de-o parte sa mentina distanta fata de biserici, iar pe de alta sa aiba grija sa pastreze apropierea de ele.

Separarea dintre religie si stat este ceva de la sine inteles, insa si intr-o societate seculara religia influenteaza chiar si pe reprezentantii statului, inclusiv niste agnostici precum presedintele Heinz Fischer laudându-se cu bunele lor contacte in interiorul diferitelor comunitati religioase, comenteaza ziarul austriac Die Presse.
Cancelarul Werner Faymann (catolic) urmeaza un ritual zilnic cu aparenta religioasa.

În fiecare dimineata, el se trezeste si incearca sa “se debaraseze” de poverile zilei precedente si sa “ierte” in mod constient, pentru a incepe noua zi cu sufletul curat. Faymann nu se considera un om bisericos, in afara de zilele importante de sarbatoare si de 24 decembrie. Crede insa in Dumnezeu, care pentru el nu este o fiinta determinata ci mai degraba o aparitie ca si soarele, de la care poti lua putere dar nu esti obligat sa o faci.

OeVP (partidul popular austriac – conservator) este partidul cel mai apropiat din punct de vedere al conceptiilor de crestinism, mai precis de doctrina romano-catolica. În partid au existat insa perioade mult mai pagâne, asa cum isi aminteste Andreas Khol, spiritus rector al catolicismului din OeVP.
Renasterea catolica a avut loc sub Wolfgang Schuessel (cancelar austriac intre 2000-2007, n.red.), in fractiunea guvernamentala a OeVP existând si atunci ca si acum un numar apreciabil de catolici practicanti. Însusi seful partidului si actualul vicecancelar austriac, copilul de taran Josef Proell, a fost crescut in mod traditional in credinta catolica.

El este activ, impreuna cu familia, la parohia Gersthof din districtul 18 al Vienei, unde copii sai sunt ministranti (copii de altar, in liturgia romano-catolica, n.red.). Vice-cancelarul austriac vede activitatea sa politica ancorata in acele valori definite de credinta: responsabilitate, randament si compasiune. Khol nu vede nici el vreo contradictie intre “rationalitatea” politicii si “irationalitatea” religiei, in politica existând in opinia sa deseori chiar mai mult irational.

Khol afirma ca face politica din responsabilitate crestina, instanta suprema fiind insa propria constiinta. Fostul ultramontan (nume dat in secolul XIX unui curent in cadrul catolicismului german si olandez, care favoriza obedienta fata de papalitate, n.red.) s-a transformat intr-un critic al bisericii sale, devenind parte a unei initiative laice, de care apartin si Erhard Busek si Herbert Kohlmaier, care promoveaza abolirea celibatului.

Eva Glawischnig, sefa verzilor, pe care Khol o califica odata drept “o superba marxista”, este evanghelica luterana, o ruda apropiata a acesteia, Gerhard Glawischnig, fiind ani buni superintendent (rang similar protopopului in unele biserici protestante, n.red.) in Carinthia. Mama ei a fost organist in mai multe comunitati evanghelice din Carinthia Superioara.

Patria natala a Evei Glawischnig, Unterhaus oberhalb des Millstaetter Sees, se numara printre acele regiuni in care contrareforma catolica (miscarea de renastere catolica care a urmat conciliului din Trento, 1545-1563, n.red.) nu a putut patrunde. În viata de zi cu zi religia abia daca joaca vreun rol, spune Glawischnig, adaugând ca pregnante sunt legaturile familiale puternice cu protestantismul desi la verzi amprenta catolica este deja foarte puternica, multi venind din mediile catolice de stânga.

Legat de modul cum se exprima practic acest fenomen Glawischnig zâmbea si tacea, deviind catre clasicul complex catolic al “vinei si ispasirii”. Ca eleva, ea considera un mare avantaj faptul ca nu a trebuit sa mearga la confesional. Colega de partid a Evei, Alev Korun, este musulmana.

Ca si stranepoata a unui parlamentar turc din vremea lui Kemal Ataturk, care a introdus laicismul in Turcia, Korun are o atitudine foarte seculara, in opinia ei separarea dintre religie si stat fiind importanta. “Religia este treaba privata”, spune ea. Musulmanul Omar al-Rawi, consilier municipal SPOe (social-democrati) in parlamentul landului-oras Viena, se roaga de 5 ori pe zi, ia parte la rugaciunea de vineri de la moschee, daca are timp, posteste de Ramadan, nu bea alcool, nu manânca porc, da pomana (doi la suta din cât poseda) si a fost in pelerinaj la Mecca.

Întrebat cum de un musulman credincios a ajuns la un partid in mod traditional anticlerical ca SPOe, acesta raspundea ca SPOe nu este complet anticlerical, existând multi crestini practicanti in rândurile sale. Important pentru el este faptul ca multe din convingerile sale sunt similare cu cele ale social-democratilor si anume solidaritate, asistenta pentru saraci, neutralitate.
Politicienii de credinta mozaica sunt putini in Austria. Unul din ei este David Lasar, consilier municipal la Viena tocmai din partea FPOe (liberalii austrieci, partid populist de dreapta, n.red.).

Tatal sau, secretar general al fractiunii Likud din cadrul comunitatii cultului israelit, era un fan al lui Haider. Lasar a devenit membru FPOe datorita apropierii de cetatean a partidului si a nemultumirilor legate de politicile gresite in materie de imigratie. Raphael Sternfeld, consilier districtual SPOe in districtul vienez Josefstadt, nu isi traieste existenta sa de evreu in mod religios ci “traditional”.

El merge la sinagoga de marile sarbatori precum Yom Kippur, in sensul cultivarii unei traditii, acolo intâlnindu-se cu prieteni. Sternfeld se situeaza pe aceeasi pozitie ca si Bruno Kreisky (fost cancelar al Austriei), fiind si el agnostic dar in nici un caz ateu. Este membru al comunitatii cultului israelit, insa duce o viata constient seculara.
Din punct de vedere al evolutiei istorice, FPOe era si el un partid anticlerical. Sub Joerg Haider dar mai ales sub Heinz Christian Strache, caruia ii place sa agite crucea, acest lucru s-a schimbat radical.

Crucea este simbolul omului crestin nu al bisericii, incerca Strache sa relativizeze. El insusi a crescut in internate catolice, confirmatiunea (mirul) primind-o in schimb abia in iunie al acestui an. Strache declara ca se si roaga, “pentru sanatate si familie”. În schimb, Uwe Scheuch, noul sau prieten din Carinthia, este aconfesional, in spiritul traditiei liberalilor austrieci.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.