Economia românească este în recesiune severă

0

Economia româneasca se afla intr-o recesiune economica severa, pe fondul unei scaderi a PIB, in termeni reali, de 7,4%, in primele 9 luni ale anului, comparativ cu perioada similara din 2008, arata Programul de Guvernare pentru anii 2009 – 2012, elaborat de noul guvern si care urmeaza sa fie prezentat in Parlament.

“În primele 9 luni ale anului curent, produsul intern brut (PIB) a scazut in termeni reali cu 7,4 la sut comparativ cu perioada similara a anului trecut. Declinul economic prognozat pentru anul 2009 este in jur de 7,0%, o redresare moderata de peste 1,0% fiind anticipata pentru 2010. Dezechilibrul extern nu mai este o sursa de risc.

Contractia simultana a cererii interne si a celei externe, pe fondul unei prudente crescute, al incetinirii ritmului de crestere a veniturilor disponibile si al mentinerii unor standarde de creditare restrictive, a determinat o corectie severa a dezechilibrelor externe de la valorile nesustenabile inregistrate anterior. Deficitul de cont curent anticipat pentru sfârsitul anului este de 4,6% din PIB, in reducere cu aproximativ 7,2% fata de cel inregistrat in 2008 (11,8% din PIB, conform datelor revizuite ale BNR).

Deficitul astfel rezultat devine sustenabil, fiind – in primele 10 luni ale anului curent – finantat in proportie de 94% din fluxul de investitii straine directe ale nerezidentilor, care pentru perioada mentionata au totalizat 3 720 milioane euro”, se arata in Program.
Deficitul bugetar a devenit un factor de risc. Deficitul bugetului general consolidat in primele 10 luni ale anului curent a fost de 5,1% din PIB. Acesta a fost determinat si de diminuarea veniturilor bugetare pe fondul intensificarii efectelor crizei economice.

Situatia din 2009, când unui deficit extern prognozat de 4,6% din PIB ii corespunde un surplus extern al sectorului privat de aproximativ 2,7% din PIB nu este nici normala, nici sustenabila. Este de asteptat ca, odata cu reluarea cresterii economice, sectorul privat sa inregistreze din nou deficite. Pentru ca deficitul de cont curent al României sa ramâna in limite sustenabile, este necesar ca incepând cu anul urmator deficitul bugetar sa se restrânga sub valoarea de 7,3% din PIB estimata pentru anul acesta.

În primele luni ale anului curent au avut loc corectii importante la nivelul pietei bursiere, iar volatilitatea cursului de schimb al monedei nationale a fost mai ridicata pâna la momentul semnarii acordului cu institutiile financiare internationale. Încheierea in prima parte a anului curent a unui acord financiar extern multilateral cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale a avut loc pe fondul:

Unei volatilitati ridicate a pietelor financiare, caracterizata de un risc crescut de abandonare a investitiilor si retragere a capitalurilor investitorilor straini in special din economiile emergente;
Combinarii efectului crizei financiare internationale cu urmatoarele dezechilibre macroeconomice specifice economiei românesti;

Ponderea ridicata a deficitului de cont curent in PIB (12,3% in 2008) si finantarea intr-o proportie crescânda a acestuia prin acumularea de datorie externa pe termen scurt.
Acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent privata, care a alimentat ritmuri nesustenabile de crestere a creditului neguvernamental si a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii respectivei datorii in momentul amplificarii crizei internationale si al reducerii lichiditatii pe plan international.

Prociclicitatea politicilor fiscala si a veniturilor – deficitul bugetar s-a adâncit de la aproximativ 1% din PIB in 2005 la 4,9% din PIB in 2008, iar politica veniturilor a alimentat cresterea substantiala a salariilor din sectorul public, acestea ajungând sa se situeze peste nivelul salariilor din sectorul privat.

De altfel, pe fondul atât al cresterii salariilor individuale, cât si al majorarii numarului de angajati din sectorul public, ponderea cheltuielilor cu salariile sectorului public in PIB a crescut de la aproximativ 6% in 2004, la 9%, la sfârsitul anului 2008 (ceea ce inseamna ca respectivele cheltuieli au crescut mai repede decât PIB), generându-se astfel un deficit suplimentar de peste 3% din PIB.

Derapaje s-au inregistrat si in politica pensiilor, unde prin corelarea de facto a evolutiilor pensiilor din sistemul public cu nivelul anual al salariului mediu pe economie, s-a generat un deficit bugetar structural (pe termen lung) de aproape 2% din PIB, si aceasta fara a se lua in calcul evolutia prognozat negativa a indicatorilor demografici.
Avansul mai rapid al salariilor reale fata de productivitatea muncii pâna in anul 2008. În conditiile unei piete a muncii tensionate, cresterea veniturilor exprimata in termeni reali s-a situat peste cresterea productivitatii, alimentând presiunile inflationiste.

Persistenta crescuta a inflatiei, alimentata si de existenta unui exces de cerere ridicat, a limitat amplitudinea ajustarilor operate de BNR asupra ratei dobânzii de politica monetara.
Din perspectiva autoritatilor române, potrivit Programului de Guvernare, motivatiile unui asemenea acord au fost si ramân limitarea impactului, mai mare de altfel decât cel anticipat initial, al crizei internationale asupra economiei românesti.

Astfel, s-au evitat ajustari ce puteau deveni nesuportabile la nivelul populatiei si al agentilor economici. Îmbunatatirea perspectivelor privind evolutia economiei românesti, sustenabilitatea si coerenta la nivelul politicilor publice prin angajamentul fata de aplicarea unor reforme in domenii convenite cu institutiile financiare internationale intr-un interval de timp prestabilit.
Accesul cu costuri relativ scazute la fonduri menite sa substituie eventuala diminuare majora a fluxurilor de capital catre economia româneasca.

“Încheierea acordului cu institutiile financiare internationale a indus o serie de efecte pozitive imediate, respectiv:
Asigurarea resurselor privind finantarea externa atât prin atragerea treptata a resurselor imprumutate, precum si prin intermediul “Initiativei de coordonare in domeniul bancar pentru România”, prin care bancile-mama ale principalelor institutii de credit cu capital strain din România s au angajat in a mentine expunerea respectivelor grupuri fata de România si sa majoreze capita lul acestor institutii, pentru a face fata eventualelor efecte negative ale crizei economice.

De altfel, in prima jumatate a anului curent, gradul de rostogolire pentru datoria externa a fost de aproximativ 82% peste proiectiile din programul initial agreat cu institutiile financiare internationale; Atenuarea volatilitatii cursului de schimb al monedei nationale, odata cu diminuarea riscurilor legate de finantarea externa; Reducerea primei de risc perceputa de investitorii straini pentru România”, arata documentul.

La nivel international, o serie de indicatori economici tind sa sugereze o stabilizare a activitatii. Exista totusi o serie de riscuri potentiale care pot incetini tendinta curenta:
Relansarea economiei SUA si a unor economii din zona euro a fost generata in principal de masuri cu un caracter temporar. Perspectiva datoriei publice foarte ridicate in multe tari dezvoltate va pune o presiune crescânda pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a economiilor ar putea fi incetinita.

Efectele stimulului fiscal din aceste tari, precum si ale ajutoarelor financiare acordate sectorului financiar se vor diminua pe parcursul anului 2010. Creditarea va continua sa fie limitata pe un orizont de timp mediu. Este de asteptat ca economiile din Europa sa fie mai puternic afectate deoarece creditarea prin intermediul sistemului bancar este predominanta.

Programul avertizeaza ca absorbtia lenta a somerilor poate genera tensiuni sociale. De asemenea, subliniaza ca si contextul regional este incert, iar posibilitatea unei contagiuni datorate devalorizarii monedelor unor tari baltice este inca destul de ridicata iar in conditiile in care economia României este puternic integrata in economia UE, orice soc negativ extern se va propaga rapid la nivel intern.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.