“Avem nevoie de Acordul cu FMI”, sintagma anului 2009

0

“Avem nevoie de Acordul cu Fondul Monetar International” a fost sintagma cel mai des auzita si rostita, cu semne de intrebare, de angajatul de rând sau, imperativ, de oamenii politici, pâna la cel mai inalt nivel, pentru ca, in final, toate sperantele legate de relansarea economica a României s-au rezumat la dorinta ca salariile si pensiile sa poata fi achitate si din acesti bani, pe fondul unui an electoral.

Contractarea unui imprumut de 12,95 miliarde de euro de la FMI, in 4 mai 2009, a fost o decizie care a avut implicatii majore economice, sociale si politice. Amânarea pentru 2010 a platii celei de-a treia transe catre România, din cauza turbulentelor politice, a complicat situatia, obligând statul la un carusel de imprumuturi interne, obtinute la dobânzi ridicate.

Multi nu ar mai fi crezut ca România va mai recurge vreodata la un acord cu Fondul, deoarece s-a crezut ca tranzitia s-a incheiat. Tranzitia nu s-a incheiat, pentru ca urmeaza lunga tranzitie a integrarii in mecanismele comunitare, iar criza mondiala a diminuat efectele stradaniilor facute de guvernele din ultimii 20 de ani de a ridica tara la nivelul UE.

Banii de la FMI ar urma sa fie eliberati in opt transe, de-a lungul a doi ani, si comporta o dobânda de 3%. Împrumutul face parte dintr-un pachet mai larg de sprijin, in care Comisia Europeana acorda României cinci miliarde de euro, Banca Mondiala – un miliard de euro, repartizat in trei acorduri separate, iar BERD si alti finantatori internationali ofera un alt miliard de euro.
Acordul Stand-By a fost necesar pentru ca o politica fiscala prociclica nerealista in 2007 – 2008 a facut ca in perioada crizei sa fie nevoie de ajustari puternice, facând obligatorie o consolidare fiscala puternica pe urmatorii ani.

Parametrii economici pe care trebuie ca România sa ii indeplineasca pentru a primi transele din imprumut s-au modificat substantial, pe masura ce efectele crizei economice deveneau tot mai severe. Astfel, conform Memorandumului de Întelegere din mai, România urma sa inregistreze la finele lui 2009 o contractie economica de minus 4,1%, o inflatie de 5,9%, un deficit bugetar de minus 4,6% din PIB si un deficit de cont curent de minus 7,5% din PIB.

În plan social, conform prevederilor Acordului Stand-By, România trebuia sa reduca deficitul bugetar prin reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile din sectorul public, sa elaboreze o lege a salarizarii unice in care sa nu mai fie permise prime si sporuri mai mari de 30% fata de salariul de baza, sa se realizeze o lege a pensiilor prin care sa fie eliminate pensiile speciale, precum si o lege a responsabilitatii fiscale.

De asemenea, vârsta de pensionare trebuia sa fie egalizata la 65 de ani pentru barbati si femei, iar pensiile sa fie indexate cu inflatia, nu cu un anumit procent din cresterea salariala. În august 2009, la prima evaluare a performantelor României, deficitul bugetar a fost stabilit la minus 7,3%, cel al contului curent a scazut la minus 5,5%, iar contractia economiei ajunge la minus opt pâna la minus 8,5%.

În decembrie, FMI constata o imbunatatire a situatiei macroeconomice a României: “Acum apreciem ca, in 2009, economia României va suferi o contractie de circa 7%, iar cresterea economica in 2010 va fi de 1,3% (fata de 0,5%, cât se estimase in noiembrie)”. Conform cifrelor din bugetul preliminar, tinta de deficit de minus 7,3% din PIB este realizabila, cu conditia tinerii sub control a cheltuielilor in ultimele saptamâni ale anului in curs.

Iar verdictul FMI este limpede: pentru realizarea performantelor convenite pe 2010, respectiv un deficit bugetar de 5,9%, este nevoie de reducerea cheltuielilor bugetare cu 2,5%. Dupa cum a specificat insa Jeffrey Franks, asta nu inseamna 100.000 de someri din rândul bugetarilor, ci identificarea de catre guvern a unor metode de scadere a cheltuielilor.

Acordul Stand-By a avut avantajul ca a consolidat pozitia capitalului bancar strain in România prin realizarea si confirmarea Initiativei de Coordonare Bancara pentru România, in baza careia bancile-mama ale principalelor noua banci cu capital strain din România (Erste Group, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank si UniCredit), totalizând o cota de piata de circa 70%, s-au angajat sa is i pastreze expunerea in tara noastra si chiar sa creasca finantarea sucursalelor lor din România, daca va fi necesar.

De asemenea, cresterea rezervelor BNR a permis scaderea dobânzii de referinta de la 10,2% (mai 2009), la 8% in decembrie 2009. În acelasi interval, rezerva minima obligatorie aplicabila pasivelor in valuta ale institutiilor de credit a scazut de la 40 la 30%. Pe de alta parte, daca nu s-ar fi incheiat Acordul cu FMI, sau daca nu s-ar incasa transele convenite, ar fi existat pericolul ca deficitul bugetar sa ajunga la 9%, iar cursul de schimb sa cada la sase lei pentru un euro.

În urma discutiilor purtate la Bucuresti, intre 14 – 16 decembrie 2009, de o delegatie tehnica a FMI si CE cu autoritatile române, s-a convenit ca, daca noul guvern al României va depune Legea Bugetului in Parlament pâna la finele anului, este posibil ca transele 3 si 4 din imprumutul de la FMI, totalizând 2,3 miliarde de euro, sa fie acordate concomitent, in 17 februarie 2010.

Comisia Europeana a spus si ea ca, daca Executivul si Legislativul român vor face posibila desfasurarea misiunii de evaluare in ianuarie, transa de un miliard de euro de la CE va fi si ea eliberata la inceputul anului 2010. Exista, asadar, sanse ca la debutul anului viitor, România sa incaseze 3,3 miliarde de euro, la dobânzi mult inferioare celor de pe piata financiara comerciala.
Din 1972, de când a devenit membra FMI, România a incheiat 11 Acorduri Stand-By cu Fondul Monetar, semnate in anii 1975, 1977, 1981, 1991, 1992, 1994, 1997, 1999, 2001, 2004 si 2009. Actualul Acord ar putea deveni cel de-al doilea din perioada de dupa 1989 dus pâna la sfârsit de autoritatile române.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.