Agricultura rămâne o speranţă de creştere a PIB

0

Agricultura a ramas speranta de redresare economica si in 2009. Sectorul agricol a fost cel care a ridicat PIB-ul cu 1%, in trimestrul trei 2009, si a adus României un succes de imagine in Uniunea Europeana.

Desemnarea fostului ministru de resort, Dacian Ciolos, pentru portofoliul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in Comisia Europeana, a adus României un avantaj important, nu neaparat financiar, ci de imagine.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, l-a nominalizat la finele lunii noiembrie pe românul Dacian Ciolos pentru postul de comisar european pentru agricultura si dezvoltare rurala. Seful Comisiei Europene a precizat ca românul este de departe cel mai competent pentru acest portofoliu de pe lista comisarilor desemnati de cele 27 state membre.

Dacian Ciolos a lucrat ca subsecretar de stat pentru afaceri europene in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), iar apoi a fost numit ministru al Agriculturii pentru aproape un an. Dacian Ciolos a reusit sa evite activarea clauzei de salvgardare pentru România, in domeniul agriculturii, si a initiat codul de bune practici pentru reglementarea comertului cu produse agroalimentare.

Agricultura, cons iderata initial un portofoliu de importanta medie in Executivul european, va creste semnificativ in importanta in urmatorii cinci ani, in perspectiva unei revizuiri majore a bugetului Uniunii Europene si a Politicii Agricole Comune. Sectorul agriculturii din UE are alocat pentru 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.

Pe piata interna alimentara, legiferarea codului de bune practici privind comertul cu produse agroalimentare si derularea in premiera a programului “Primul Siloz” au fost cele mai imp ortante evenimente din sectorul agricol si cel al industriei alimentare. Legiferarea comertului cu produse alimentare la mijlocul lunii octombrie a acestui an dupa dupa aproape doi ani de dezbateri intre procesatori, producatori si retaileri, concretizate intr-un cod de bune practici, reprezenta un atu important pentru reducerea preturilor produselor alimentare cu cel putin 30%, potrivit specialistilor.

Elaborarea Codului de bune Practici a demarat in momentul in care patronatele si s indicatele din industria alimentara au acuzat hipermarketurile de majorarea profiturilor prin cresterea nejustificata si artificiala a preturilor de vânzare si folosirea unor taxe ascunse. Patronatele au sustinut ca supermarketurile exercita un abuz de putere prin impunerea unor conditii contractuale excesive, din cauza carora producatorii din România ajung sa lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, iar rata lor de profit este extrem de mica.

Patronatele si sindicatele din industria alimentara considera ca adoptarea acestei Legi privind comercializarea produselor alimentare va contribui major la insanatosirea relatiilor dintre furnizori si retaileri având ca beneficiar final consumatorul. Ca efecte pe termen mediu si lung, patronatele considera ca aceasta lege va da magazinelor de proximitate posibilitatea de a avea acces la o piata libera, negrevata de impunerile comerciale facute de retaileri asupra furnizorilor privind practica preturilor.

De asemenea, va ajuta la cresterea concurentei intre retaileri prin modalitatea de constituire a pretului de vânzare catre consumatorul final, efectul firesc fiind diminuarea preturilor la raft intr-un orizont de timp care va depinde practic doar de reactia super/hipermarketurilor si va asigura un acces mai facil al producatorilor in marile retele si, implicit, diversificarea gamelor de produse pentru consumatorul final.

Intrarea in vigoare a acestei legi elimina un numar de cel putin 13 taxe ascunse percepute producatorilor de hipermarketuri, care conduceau la o crestere artificiala a preturilor de vânzare. Conform prevederilor din noua lege, marile lanturi de magazine nu vor mai avea voie sa impuna furnizorilor plata unor taxe care nu au legatura directa cu operatiunea de vânzare.

Pe de alta parte, retailerii considera ca efectele negative pe care le-ar putea produce legea comertului cu produse alimentare se refera la blocaje financiare la retaileri si la furnizori, la scaderea investitiilor in comert si, implicit, blocarea crearii de noi locuri de munca sau chiar pierderea acestora, dar chiar si la cresterea preturilor de produse agroalimentare. Legea a intrat in vigoare la 15 noiembrie 2009.
Un alt program bine primit de producatorii agricoli români, derulat in premiera in 2009, a fost “Primul siloz”, acesta fiind asteptat de fermieri de aproape 10 ani. Prin acest program fermierii au posibilitatea sa primeasca certificate de depozit, in urma stocarii productiei detinute in silozuri licentiate, pe baza carora pot obtine credite de la banci.

Aceste certificate au fost garantate de Fondul National de Garantare Agricol cap italizat de Ministerul Finantelor cu 10 milioane de euro. Cu un astfel de certificat, producatorul poate sa se duca la banca si sa il ofere ca garantie suplimentara pentru un credit de productie sau de investitii. Cantitatea de seminte va fi pusa gaj in favoarea bancii, iar aceasta are posibilitatea ca, la data solic itarii creditului de catre fermier, sa cunoasca valoarea certificatului de depozit, pentru ca administratorul acestui sistem de garantare este obligat ca saptamânal sa publice pretul orientativ al produsului.

Aceste certificate de depozite pot circula libere pe piata, pot fi comercializate si pot fi negociate intre doua parti. Desi capacitatea de depozitare in silozuri, la nivel national, este de 14,4 milioane de tone, oficialii Ministerului Agriculturii au estimat ca in acest an vor putea fi licentiate 6,6 milioane tone. Descentralizarea administratiei agricole a fost un alt proiect demarat in 2009, care a adus o reducere de personal de 20% si o restructurare a agentiilor din subordine, de la 33 la 13.

Aceste masuri au determinat reorganizarea activitatilor de consultanta agricola pentru constituirea Camerelor Agricole. Camerele Agricole vor fi institutii publice, cu personalitate juridica, infiintate in scopul de a asigura consultanta agricola si de specialitate precum si formarea profesionala continua pentru fermieri si producatori agricoli. De asemenea, Camerele Agricole vor promova interesul public general prin actiune la nivel local si prin integrarea specificului zonal in elaborarea si promovarea politicilor sectoriale.

În 2009 a fost primul an in care Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a platit un avans de 70% din plata unica pe suprafata aferenta anului 2009, desi in mod normal aceste sume erau platite in anul urmator depunerii cererii de plata. Pâna la data de 2 decembrie 2009, APIA a platit efectiv fermierilor peste 1,3 miliarde de lei. De acest sprijin financiar au beneficiat 778.979 fermieri (72,75%), procesul de autorizare a dosarelor pentru plata urmând sa continue pe masura ce discrepantele identificate in urma controalelor vor fi solutionate.

Fermierii care au primit avansul de 70% au indeplinit conditiile impuse de regulamentele europene, in cazul acestora fiind finalizate controalele sau solutionate discrepantele fata de datele declarate in cereri. APIA a inceput plata avansului in cadrul campaniei SAPS 2009 in data de 16 octombrie, cuantumul fiind de 209,98 lei/hectar. Pentru anul 2009, cuantumul platilor directe unice pe suprafata este de 71,12 euro/hectar.

Absorbtia fondurilor europene alocate României prin programul Sapard, in proportie de 90%, respectiv 1,34 miliarde de euro, poate fi considerat un alt eveniment finalizat cu succes in 2009, dupa cum a fost catalogat de oficia lii români. Autoritatile considera ca programul Sapard se considera a fi incheiat, România fiind una din putinele tari beneficiare de aceste fonduri care a avut o absorbtie aproape integrala.Diferenta de 10% din sumele alocate prin acest program reprezinta valoarea neangajata prin proiecte sau rezilieri de contracte.

Rata de absorbtie la nivelul tarilor nou intrate in UE pe acest program a fost in medie de 50%, Irlanda fiind s ingura tara care a inregistrat o absorbtie peste cea a României. De la inceperea programului Sapard in anul 2002 si pâna in anul 2006 au fost contractate 4.457 de proiecte cu o valoare totala de 1,36 miliarde de euro.
Programul Sapard a beneficiat de o alocare financiara in perioada 2000 – 2006 de 1,52 miliarde de euro, suma ce trebuia platita efectiv pâna la sfârsitul anului curent.

Programul Sapard (Special Pre-accesion Program for Agriculture and Rural Development – Programul Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) a fost conceput pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea Europeana a tarilor candidate din Europa Centrala si de Est si pentru a pregati participarea acestora la Politica Agricola Comunitara.

Uniunea Europeana a alocat tarii noastre, pentru ace st program, 1,14 miliarde de euro, dar din aceasta suma, 75% reprezinta totalul fondurilor publice, restul de 25% fiind suportat de Guvernul României, mai precis 356 de milioane de euro. În afara de aceasta alocare, proiectele care au necesitat cofinantare privata au atras fonduri, din partea beneficiarilor, de peste 800 de milioane de euro. Prin Programul Sapard s-au investit in mediul rural aproximativ 2,2 miliarde de euro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.