Bilanţ: Doar 56 din cei 836 de kilometri de autostradă promişi au fost realizaţi în 2009

0

Finantarile externe pentru România, rambursabile sau nerambursabile, nu si-au gasit, de cele mai multe ori destinatia, iar daca banii au fost alocati destinatiei initiale, s-au terminat inainte ca proiectul sa fie finalizat.

Starea infrastructurii din România a ramas la acelasi nivel, putin dezvoltat, ca in ultimii 20 de ani, desi câteva obiective de investitii sunt finalizate sau aproape de finalizare. Doar 56 din cei 836 de kilometri de autostrada din planul propus de minister au fost realizati in 2009.

Ajuns la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in decembrie 2008, Radu Mircea Berceanu promitea atunci ca va realiza in perioada 2009 – 2012, nu mai putin de 836 de kilometri de autostrada. În primul an din aceste veritabil plan, aproape cincinal, ministrul a anuntat incheierea mai multor lucrari, care ar insuma circa 120 de kilometri de autostrada sau drum national reabilitat.

Proiectele finalizate de minister insumeaza 56 de kilometri, mai exact tronsonul Turda – Gilau al Autostrazii Transilvania, adica 42 de kilometrii care pleaca de nicaieri parca si ajung nicaieri, tronson nefinalizat ca marcaje, unele terasamente laterale sau chiar acostamente, Centura Ploiesti Vest, 12,8 5 de kilometri, unde mai trebuie efectuate lucrari la Pasajul rutier ce trece peste calea ferata Bucuresti – Brasov.

De asemenea, Pasajul Baneasa, inaugurat cu fast, in decembrie, va fi terminat ca trotuare si semnalizari abia in primavara. Ministrul Berceanu a mai pus pe lista de lucrari finalizate si Centura Timisoara, cu o lungime de 12 kilometri, dar si DN 56 Timisoara – Lugoj, de 52,6 kilometri, numai ca prima lucrare va fi terminata abia in primavara, iar cea de-a doua este doar un drum national.

Ministrul si-a exprimat insa optimismul sustinând ca planul sau ar putea fi indeplinit asta daca in perioada 2010 – 2012 infrastructura va avea 3,5% din PIB, si nu 1,3%, ca in 2009. Una din solutiile propuse de Berceanu pentru construirea de autostrazi fara a afecta bugetul, concesiunea, este aproape de un nou esec, mai ales ca proiectul pilot care ar fi trebuit luat ca standard pentru viitoarele concesiuni, Autostrada Comarnic – Brasov, a fost un esec.

Contractul cu Vinci – Aktor, consortiu selectat dupa un an de dialog competitiv din alte 12 consortii, este posibil sa nu mai fie semnat din cauza conditiilor impuse de francezi, care nu si-au respectat oferta initiala. Se pare ca partea franceza ar fi refuzat sa plateasca asa numitele puncte de penalizare, asa cum au prevazut in oferta câstigatoare, de 150 milioane de euro, daca nu ar fi fost respectate anumite clauze contractuale. De asemenea, partea franceza ar fi propus schimbare a duratei de finalizare a acestui contract, cu o valoare de 1,5 miliarde euro.

Proiectul Autostrazii Bucuresti – Brasov se va amâna pentru inca patru cinci ani, lucrarile la tronsonul Comarnic – Brasov urmând sa inceapa peste doi ani, cât va fi necesar pentru selectarea unu nou consortiu. Un alt proiect nefinalizat, Autostrada Bucuresti – Ploiesti, impartita in doua tronsoane, la care lucreaza Pizarotti si consortiul UMB Spedition – PA & CO International si Euro Construct Trading, va fi gata cel mai devreme in a doua jumatate a anului viitor, tot din lipsa de fonduri, banii fiind alocati constructorilor cu târâita.

Pentru a putea plati constructorii, unii aproape de a intra in incapacitate de plata, Ministerul Transporturilor a imprumutat 200 milioane de euro de la BRD si BCR, la dobânzi peste pretul pietei, tocmai pentru a salva unii constructori. Patronul Spedition UMB, Dorinel Umbrarescu, a fost aproape de faliment dupa ce Fiscul ii blocase conturile deoarece compania eliberase facturi pentru 200 milioane de lei pentru lucrari catre Compania Nationala a Drumurilor, facturi vechi chiar si de 22 de luni, fara a plati TVA.

De asemenea, Vectra Service, companie care a cheltuit milioane de euro la Centura Timisoara, fara a-si primi banii la timp, iar Euro Construct Trading a decontaminat Autostrada Transilvania fara a-si primi inca mare parte din cele opt milioane de euro cheltuite. Activitatea de deszapezire in iarna acestui an s-a dovedit a fi un esec, la prima ninsoare Autostrada Soarelui (Bucuresti – Constanta ) fiind inchisa, pâna la Drajna, desi ministerul a incheiat contracte cu firme special pentru a deszapezi autostrazile.

Din cauza problemelor inregistrate si pe drumurile nationale, mai multe dintre aceste fiind inchise, ministrul Transporturilor i-a demis pe directorul general adjunct intretinere din Compania Nationala a Drumurilor si pe Directorul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Bucuresti, care are in subordine sectiile de drumuri din sudul tarii, cele mai afectate de viscol.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.